Creșterea cheltuielilor pentru apărare, susținută de europeni în fața tensiunilor cu Rusia
În contextul intensificării agresiunii Rusiei și al incertitudinilor privind o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, cetățenii europeni susțin în majoritate mărirea bugetelor militare și, în anumite state, reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Susținerea ridicată pentru bugetele militare în Europa Centrală și de Nord
Un studiu efectuat în 12 țări pentru Consiliul European pentru Relații Externe evidențiază un sprijin solid pentru creșterea cheltuielilor de apărare, mai ales în Polonia și Danemarca – unde 70% dintre respondenți sunt în favoarea acestui demers – și în Regatul Unit, cu un procentaj de 57%, conform informațiilor publicate de The Guardian.
În Germania, Franța și Spania susținerea este moderată, în jurul valorii de 45-47%. De asemenea, Italia se distinge printr-un consens contrar, doar 17% dintre respondenți fiind de acord cu majorarea bugetelor militare, în timp ce 57% se pronunță împotrivă.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu – un subiect controversat
În privința reintroducerii recrutării obligatorii, nivelurile de suport variază semnificativ între grupurile de vârstă și țări. Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%) se numără printre statele cu cel mai mare procent de susținători, în timp ce în Italia, Regatul Unit, Spania și Ungaria opoziția domină.
Notabil este faptul că tinerii între 18 și 29 de ani, cei care ar fi cel mai afectați, manifestă în general o atitudine negativă față de serviciul militar obligatoriu, spre deosebire de persoanele în vârstă, care îl susțin în proporții mai mari.
Diviziuni profunde privind figura lui Trump în Europa
Sondajul evidențiază o Europă fragmentată în opinia despre Donald Trump. Țări cu relații istorice apropiate de Statele Unite, precum Regatul Unit și Germania, consideră sistemul politic american ca fiind „defect”.
Ivan Krastev și Mark Leonard, coautorii raportului, atrag atenția asupra unei dinamici tot mai ideologizate în relațiile dintre UE și SUA. Ei subliniază că partidele de extremă dreapta din Europa au început să adopte o atitudine față de Trump similară cu cea a partidelor comuniste față de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Astfel, aceste formațiuni politice, care anterior priveau cu admirație către Rusia lui Putin, manifestă acum o orientare spre modelul Trump, în timp ce electoratul partidelor tradiționale menține o poziție critică față de fostul președinte.
Chiar și în rândul susținătorilor extremei drepte, o parte consideră că o nouă victorie electorală a lui Trump ar fi dezavantajoasă pentru americani.
Obiective NATO și scepticism privind autonomia europeană în apărare
În pragul summitului NATO, statele membre sunt invitate să ajungă la un nivel de cheltuieli militare echivalent cu cel puțin 5% din PIB până în 2032. Această țintă a fost calificată drept „nerezonabilă” și „contraproductivă” de către Spania, iar Italia solicită amânarea acesteia până în 2035.
În plus, majoritatea cetățenilor europeni își exprimă dubiile cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a-și asigura independența strategică față de SUA. Excepția o face Danemarca, unde 52% cred în posibilitatea autonomiei europene în domeniul apărării.
Danemarca are, de asemenea, cea mai puternică respingere a fostului președinte american, în contextul tensiunilor cauzate de revendicările asupra Groenlandei.
Solidaritatea continuă cu Ucraina, în pofida presiunilor externe
Este remarcabil faptul că majoritatea europenilor refuză ideea de a urma politica americană în cazul unei eventuale relaxări a sancțiunilor împotriva Rusiei sau cedarea teritorială a Ucrainei, chiar și în țări cu guverne reticente față de astfel de măsuri. Opinia publică transmite astfel un mesaj clar de susținere pentru Kiev.
Raportul sugerează două interpretări: ori europenii doresc să adopte o politică externă independentă în favoarea Ucrainei, ori preferă ca țara să continue să lupte în locul lor.
Concluziile cercetării privind securitatea europeană și influența Trump
Mark Leonard afirmă că sondajul reflectă un sentiment de nesiguranță în rândul europenilor, care solicită investiții mai mari în armată, reintroducerea serviciului militar obligatoriu și consolidarea capacității nucleare.
Ivan Krastev adaugă că revenirea lui Trump ar întări modelul american ca punct de referință pentru extremele drepte europene, ceea ce schimbă definițiile loialității politice între susținerea Europei și a Statelor Unite.
Studiul a fost realizat în luna mai pe un eșantion reprezentativ de 16.440 de adulți din 12 țări europene.
