Temerile europenilor privind securitatea: ce îi neliniștește cel mai mult
Un sondaj la nivelul Uniunii Europene arată că cetățenii sunt din ce în ce mai preocupați de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții și cer o reacție mai bine coordonată din partea instituțiilor europene. Percepțiile reflectă nu doar amenințări militare, ci și riscuri economice, climatice și digitale.
Temerile europenilor privind securitatea – principalele îngrijorări
În topul preocupărilor la nivelul UE se numără conflictele din zonele învecinate, terorismul, atacurile cibernetice și efectele schimbărilor climatice. Datele arată ponderi ridicate pentru mai multe tipuri de riscuri:
- Conflicte regionale: 72% dintre respondenți consideră acest lucru o preocupare importantă.
- Terorism: 67% îl văd ca o amenințare majoră.
- Atacuri cibernetice din afara UE: 66% sunt îngrijorați.
- Dezastre naturale amplificate de schimbările climatice: 66% indică acest risc.
- Migrație necontrolată: 65% o consideră o problemă de securitate.
În România, nivelul de alarmă este similar: aproximativ 68% sunt preocupați de conflictele din vecinătate, 65% de terorism și 61% de atacuri cibernetice provenite din afara Uniunii. De asemenea, 61% se tem de dezastre naturale legate de schimbările climatice, iar 60% consideră migrația necontrolată o problemă semnificativă.
Amenințările informaționale și digitale
Pe lângă riscurile clasice, respondenții semnalează o creștere a îngrijorărilor legate de spațiul informațional: dezinformarea, discursul instigator la ură, conținuturile false generate de inteligență artificială și protecția datelor personale figurează printre principalele temeri.
- Dezinformare: 69% la nivelul UE; 68% în România.
- Discurs de ură: 68% la nivelul UE; 64% în România.
- Conținuturi false generate de AI: 68% la nivelul UE; 62% în România.
- Protecția insuficientă a datelor personale: 68% la nivelul UE; 65% în România.
- Amenințări la adresa libertății de exprimare: 67% la nivelul UE; 65% în România.
Aceste rezultate sugerează o conștientizare crescută a impactului manipulării informației asupra democrației și coeziunii sociale.
Pesimismul general și optimismul personal
Instabilitatea geopolitică afectează percepțiile asupra viitorului global: 52% dintre europeni se declară pesimiști în privința viitorului lumii, iar 39% sunt pesimiști privind viitorul Uniunii Europene. În același timp, majoritatea păstrează o viziune optimistă asupra perspectivelor personale.
- Pesimism privind viitorul lumii: 52% (39% în România).
- Pesimism privind viitorul Uniunii: 39% (38% în România).
- Pesimism privind viitorul propriei țări: 41% (38% în România).
- Încredere în propriul viitor și al familiei: 76% la nivelul UE; 72% în România.
Așteptările cetățenilor față de Uniune
Respondenții cer o Uniune mai coerentă și mai bine dotată pentru a face față amenințărilor globale. Majoritatea își doresc o implicare mai activă și resurse suplimentare pentru acțiuni colective.
- UE ar trebui să joace un rol activ în siguranța colectivă: 66% dintre cetățeni.
- Necesitatea unității între statele membre: 89% consideră mai multă unitate ca fiind esențială.
- Dorința ca UE să aibă o voce mai puternică la nivel global: 86%.
- Necesitatea unor resurse sporite pentru Uniune: 73%.
În România, solidaritatea este susținută solid: circa 76% cer mai multă unitate între statele membre, 69% doresc o voce mai puternică a Uniunii la nivel global, iar 70% sprijină alocarea de resurse suplimentare. În privința priorităților strategice, 40% dintre europeni indică securitatea și apărarea ca domeniu-cheie (44% în România), urmate de economie și competitivitate (29%) și de independența energetică (26%).
Costul vieții: o preocupare persistentă
Pe lângă riscurile de securitate, presiunile economice rămân o sursă majoră de îngrijorare. Inflația și creșterea prețurilor sunt percepute drept probleme interne prioritare.
- Inflație și costul vieții: 41% la nivelul UE (40% în România).
- Economia și crearea de locuri de muncă: 35% la nivelul UE (38% în România).
- Prognostic pentru următorii cinci ani: 29% dintre respondenți se așteaptă la o deteriorare a nivelului de trai, puțin peste media europeană.
Încrederea în Uniune rămâne solidă
În ciuda nivelului ridicat al îngrijorărilor, sprijinul pentru apartenența la Uniunea Europeană se menține la cote înalte: 62% dintre cetățeni estimează că apartenența țării lor la UE este un lucru pozitiv. În România, aproximativ jumătate dintre respondenți apreciază benefic apartenența la Uniune și au o imagine pozitivă despre aceasta.
Metodologie
Sondajul la nivelul UE a fost realizat în perioada 6–30 noiembrie 2025 de o agenție de cercetare, la solicitarea instituțiilor europene, în toate cele 27 de state membre. Interviurile au fost desfășurate față în față, cu un eșantion total de 26.453 de respondenți, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări.
