Român care s-a întors în țară: de ce a ales Bucureștiul în locul unei vieți în Torino
După aproape două decenii petrecute în Torino, un bărbat în vârstă de 42 de ani a decis să revină în România și să se stabilească în București. Povestea lui a fost preluată de presa italiană, care a relatat motivările și parcursul său profesional.
De ce un român care s-a întors în țară a ales această cale
Plecând din România la 19 ani, el a găsit rapid un loc de muncă în industria metalurgică din nordul Italiei, unde a lucrat în producția de componente pentru sectorul auto. După 16 ani a ajuns maistru, însă restructurările din firmă l-au determinat să accepte un pachet de plecare voluntară. Această schimbare a fost punctul de cotitură care l-a adus spre decizia de a reveni acasă.
El povestește despre rădăcinile familiei sale: „Străbunicii mei erau italieni, dar după război au plecat în România pentru a scăpa de foamete. La început, au locuit în barăci și au lucrat cu piatra, apoi s-au mutat la Tulcea, unde se află cea mai mare comunitate de emigranți italieni, și nu au mai plecat de acolo. Erau numiți navetiști, dar pentru a fi mai bine acceptați, și-au schimbat numele de familie din Berti în Bertig. Și eu sunt un amestec al celor două țări, de fapt mi-au spus Pieer”.
O reînsuflețire profesională: de la industria grea la artă
La întoarcerea în țară a refuzat mai multe oferte din industria auto și a decis să își urmeze o pasiune mai veche. A investit economiile în pictură și a construit o nouă viață profesională, dedicată artei, participând la expoziții internaționale.
El își amintește începuturile: „Era 2003, iar Italia era un loc minunat. Am găsit imediat un loc de muncă în industria metalurgică, într-o companie care producea rulmenți pentru sectorul auto”, iar despre tranziție a spus: „După 16 ani, reușisem să devin maistru, dar afacerile nu mergeau bine. Așa că firma a început să ofere pachete de concediere voluntară. Mai întâi celor aproape de pensionare, apoi tuturor. Am simțit vântul schimbării și am decis să accept. Văzând cum a evoluat piața auto în Torino, aș spune că am făcut alegerea corectă”.
Despre alegerea de a trăi în București: „A trebuit să părăsesc Torino chiar înainte de Covid, cu mare regret. Am venit din România când aveam doar 19 ani, în 2003, iar orașul m-a acceptat și m-a ajutat să cresc. Astăzi, însă, locuiesc în București și viața este mai bună aici. Străzile sunt mai curate și mai liniștite și, mai presus de toate, există mai multe oportunități de muncă. Spre deosebire de Italia, țara noastră a cunoscut o redresare clară în ultimii ani”.
Despre investiția în artă a explicat: „Încă din copilărie, am avut o pasiune pentru pictură, așa că am decis să investesc economiile în visul meu. Astăzi, pot să-mi câștig existența din arta mea, vânzând tablouri și participând la expoziții internaționale, de la Los Angeles la Torino”.
Opinii despre muncă, imigrație și integrare
Deși păstrează un atașament pentru orașul în care a trăit mulți ani, el consideră că actualele oportunități din România i-au facilitat decizia de a se întoarce. A revenit temporar în Italia pentru o expoziție și a descris cu nostalgie acea experiență: „M-am întors pentru câteva zile în Italia, acum doi ani, expunându-mi tablourile la expoziția Cuori Migranti găzduită în Mausoleul Bela Rosin din Mirafiori. Și acolo, mi s-a strâns inima: mi-e dor de prietenii mei și de arhitectura din Torino. De fiecare dată când mă plimbam prin centrul orașului, eram fascinat. Poate că și de aceea locuiesc astăzi în București: este compromisul perfect între cele două țări”.
Referindu-se la condițiile de muncă și la fenomenul migrației, el oferă o perspectivă critică: „Din păcate, condițiile din capitala Piemontului nu mai erau propice pentru a continua. «Epoca de aur» pare să fi trecut, iar locurile de muncă lipsesc. Pare absurd să spun asta, dar acum există mai multe oportunități în România, chiar și pentru tânăra generație. Țările noastre au luat traiectorii opuse. Sunt puțin fericit pentru asta și puțin trist. Sfatul meu? Cred că ar trebui să schimbați modul în care gestionați migranții. Mă refer în special la cei care sunt în situație ilegală sau care nu se integrează în societate. Sunteți prea permisivi; ar trebui să existe mult mai mult control și o mână fermă. Altfel, situația se generalizează și chiar și străinii care sunt perfect integrați sunt etichetați din cauza acțiunilor altora. Voi fi întotdeauna recunoscător față de Torino, dar acum este timpul să privim spre viitor”.
Context: românii din Italia
Românii rămân cea mai numeroasă comunitate străină din Italia, cu aproximativ 1,08-1,14 milioane de rezidenți oficiali în 2024-2025. În orașul în care el a locuit aproape două decenii trăiesc în jur de 43.000 de cetățeni români, iar în întreaga regiune numărul ajunge la aproximativ 138.000. Din totalul firmelor străine din zona torineză, o pondere semnificativă este deținută de antreprenori români, iar în ultimii ani tot mai mulți aleg revenirea în țară, atrași de oportunități și dorul de familie.
- Motive pentru revenire: oportunități de angajare, apropierea de familie, calitatea vieții.
- Tranziție profesională: mulți reprofilează carierele sau își urmează pasiunile după întoarcere.
- Provocări: gestionarea fenomenului migrator și integrarea rămân subiecte sensibile.
