Inteligență artificială care postează după moarte: cum ar putea funcționa și ce probleme ridică
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a obținut la sfârșitul lunii decembrie un brevet pentru un sistem bazat pe inteligență artificială conceput să reproducă activitatea unei persoane pe rețelele sociale, inclusiv să mențină interacțiuni care ar continua după decesul titularului contului. Inițiatorii susțin că lipsa postărilor unei persoane – fie din cauza unei pauze, fie din cauza decesului – poate lăsa urmăritorii cu un gol emoțional dificil de umplut. „Impactul asupra utilizatorilor este mult mai sever și permanent dacă utilizatorul respectiv este decedat și nu se mai poate întoarce niciodată pe platforma de socializare”, se arată în documentația depusă pentru brevet.
Cum funcționează inteligență artificială care postează după moarte
Sistemul descris în brevet se bazează pe antrenarea unui model pe date „specifice utilizatorului”: istoricul postărilor, comentariilor, aprecierilor și alte interacțiuni publice. Scopul este ca modelul să învețe stilul, tonul și tiparele de comunicare ale persoanei, astfel încât să poată genera răspunsuri, să lase aprecieri sau să interacționeze în comentarii în numele contului. Documentația menționează, de asemenea, posibilitatea simulării unor conversații audio sau video cu utilizatorii, folosind modele de limbaj mari (LLM) antrenate pe datele specifice contului.
Un instrument util pentru continuitatea prezenței digitale
Pentru creatori de conținut sau influenceri care depind de activitatea online, un astfel de mecanism ar putea părea atractiv pentru a menține vizibilitatea în perioade de absență. Reprezentanții Meta au subliniat însă că depunerea unui brevet nu garantează că tehnologia va fi implementată sau comercializată; un purtător de cuvânt al companiei a precizat că acordarea unui brevet nu înseamnă întotdeauna că firma va urmări sau va lansa tehnologia respectivă.
Context: gestionarea moștenirii digitale și memorie artificială
Discuțiile despre instrumente care să ajute la păstrarea sau gestionarea moștenirii digitale nu sunt noi: unele servicii permit desemnarea unei persoane care să administreze conturile după deces, iar altele au explorat idei de avatare virtuale care conservă amintiri. Într-un interviu din 2023, Mark Zuckerberg a discutat despre avatarele virtuale pentru persoanele decedate: „Dacă cineva a pierdut o persoană dragă și este îndurerat, ar putea exista modalități prin care posibilitatea de a interacționa sau de a retrăi anumite amintiri ar putea fi de ajutor.”
Startup-uri, exemple și precedente
Mai multe proiecte noi s-au născut din dorința de a folosi inteligența artificială pentru a recrea sau susține amintirile digitale, multe inițiative pornind din experiențe personale legate de pierdere. De exemplu, Replika, un startup de chatbot cu inteligență artificială, a fost fondat în 2015 de Eugenia Kuyda după pierderea unei prietene. You, Only Virtual (YOV) a fost fondat în 2020 de Justin Harrison după ce mama sa a fost diagnosticată cu cancer; Harrison observa că „Toată lumea din lumea tehnologiei se gândește la asta de ceva vreme, imediat ce am început să avem pauze în inteligența artificială generativă” și adăuga: „Putem doar să îmbunătățim ceea ce oferim oamenilor” și „Cred că avem o obligație morală, dacă avem potențialul, să facem mai mult decât ar trebui pentru acești oameni”.
Există și precedente din partea unor companii mari: în 2021, Microsoft a brevetat un chatbot bazat pe inteligență artificială care putea simula o persoană decedată (precum și personaje fictive sau celebrități), ceea ce sugerează că interesul pentru astfel de tehnologii nu este doar al startup-urilor, ci și al jucătorilor majori din industrie.
Îngrijorări etice, legale și sociale
Criticii atrag atenția că asemenea tehnologii ridică probleme care depășesc cadrul juridic. Edina Harbinja, profesoară la Facultatea de Drept a Universității din Birmingham, specializată în drepturi digitale și confidențialitate post-mortem, a declarat că „nu afectează doar aspectele juridice, ci și o mulțime de probleme sociale, etice și filozofice foarte importante”.
Joseph Davis, profesor de sociologie la Universitatea din Virginia, a avertizat asupra impactului asupra procesului de doliu: „Una dintre sarcinile durerii este să înfrunți pierderea reală”. El a adăugat: „Lasă-i pe morți să fie morți. Ideea de a-i aduce înapoi, dar nu faci asta de fapt, dar, de fapt, așa pare. Asta e confuzia.” Aceste observații reflectă îngrijorări legate de autenticitate, manipulare emoțională și consimțământul persoanelor decedate.
Ce urmează: reglementare și dezbatere publică
Pe măsură ce tehnologiile evoluează, discuțiile publice și cadrul legal vor fi esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții astfel de instrumente pot fi folosite. Vor trebui clarificate probleme precum consimțământul pentru folosirea datelor personale după deces, transparența funcționării sistemelor și garanțiile privind respectul memoriei persoanelor. Rămâne deschisă întrebarea când și dacă aceste soluții vor fi puse la dispoziție la scară largă și cum va echilibra societatea utilitatea percepută cu riscurile etice.
