Istoria în curs: Cel mai numeros conclav papal începe la Vatican
La Vatican a început miercuri o etapă esențială pentru Biserica Catolică: alegerea celui de-al 267-lea papă. În Capela Sixtină, 133 de cardinali din întreaga lume s-au reunit într-un conclav fără precedent ca mărime. După primele trei ore de vot, fum negru a ieșit din horn, semnalând lipsa unui consens, iar procesul va continua joi.
Fumul negru – un simbol al alegerii amânate
La ora 22:02, s-a ridicat fum negru din coșul Capelei Sixtine, confirmând că alegerea papală nu a fost încă decisă. Cardinalii vor rămâne izolați în reședința Santa Marta până la următorul vot, programat dimineața următoare. Vatican News a transmis că următoarea rundă de vot va începe la ora 10:30, ora locală a Romei.
Pentru a deveni papă, un candidat trebuie să obțină cel puțin două treimi din sufragii, adică 89 de voturi. Joi sunt așteptate patru sesiuni de vot, cu anunțuri privind rezultate parțiale la prânz și seară.
Proceduri și rituri ale conclavului
Primul scrutin este adesea mai îndelungat și include o meditație inaugurală, menită să reamintească cardinalilor importanța deciziei. Alături de aceasta, se stabilesc funcțiile celor nouă cardinali responsabili cu corectitudinea și centralizarea voturilor pentru sigurarea transparenței.
Numărul ridicat de electori, 133, face ca procesul să fie mai amplu decât în trecut, în conformitate cu observațiile analiștilor și rapoartele CNN.
Atmosfera de așteptare în Piața Sfântul Petru
Pe măsură ce soarele coboară peste Piața Sfântul Petru, mii de credincioși și turiști se adună pentru a asista la semnalul care va anunța noul papă. Fumul negru indică o rundă fără rezultat, iar cel alb confirmă succesul alegerii, însoțit de sunetul clopotelor.
Circa 45.000 de persoane au fost raportate în piață, atmosfera fiind plină de emoție și speranță pentru un lider spiritual ce va uni o lume divizată.
Închiderea Capelei Sixtine și rigorile conclavului
Odată închise ușile Capelei Sixtine, cardinalii intră într-o izolare totală, fără contact cu lumea exterioară, excepție făcând călătoriile scurte către reședința Santa Marta. Membrii conclavului semnează un jurământ strict de confidențialitate, iar telefoanele mobile le sunt confiscate.
Votarea implică o metodă ritualică: cvorumul necesar este de 89 de voturi, iar voturile sunt scrise pe bilete cu formula „Eligo in summum pontificem…”, cu scopul de a se păstra anonimatul susținerilor. După fiecare rundă, voturile sunt arse, iar culoarea fumului afișează rezultatul alegătorilor.
Jurământul solemn al cardinalilor și deschiderea oficială
Înainte de vot, cei 133 de cardinali au rostogi un jurământ solemn în Capela Sixtină pentru a păstra secretul deliberărilor și votului. Ceremonia a fost condusă de cardinalul decan Giovanni Battista Re, iar fiecare participant a confirmat solemn dedicația față de acest proces sacru.
Istoricul conclavelor și ritmul actual
Conclavurile au avut perioade variabile de desfășurare. Cel mai lung s-a întins pe aproape trei ani în secolul al XIII-lea, în timp ce cel mai scurt a durat doar 10 ore în 1503. În epoca contemporană, alegerea unui papă durează de regulă între două și trei zile, iar în 2013 Papa Francisc a fost ales după cinci scrutine.
Dinamici și blocaje în electoratul cardinalilor
Colegiul cardinalicesc lăsat moștenire de Papa Francisc este unul divers și fragmentat între tabere progresiste, care susțin reformele și viziunea papei decedat, și grupări conservatoare ce caută o revenire la doctrine tradiționale. Această polarizare complică alegerea unui consens.
Printre candidații vehiculați se numără cardinalul Robert Prevost, apreciat pentru echilibrul său, cardinalul Pietro Parolin, considerat un diplomat abil, și Luis Antonio Tagle, cunoscut drept „Francisc al Asiei”. Tabăra conservatoare include figuri precum Péter Erdő și Robert Sarah, care au criticat stilul pontificatului recent.
Așteptările pentru un nou papă și direcțiile Bisericii
Deși nu există garanții asupra duratei conclavului, mulți cardinali speră într-un proces scurt, cu un lider capabil să devină un „poditor” între facțiuni și un ghid pentru o lume tulburată. Importanța combaterii abuzurilor și unității bisericii sunt teme esențiale în discursurile pregătitoare.
Consensul general indică că noul pontif va trebui să continui misiunea papei Francisc, dar cu un accent sporit pe reconciliere și claritate doctrinară.
