Ieșirea Franței din NATO și propunerea de „nealiniere cooperativă”
Jean-Luc Mélenchon, candidat la preşedinţie, susţine retragerea Franţei din alianţa militară şi propune o orientare externă bazată pe dialog şi cooperare consolidată cu China.
Ieșirea Franței din NATO: ce înseamnă „nealinierea cooperativă”
La un colocviu pe teme geopolitice organizat de un think-tank apropiat mişcării sale, politicianul a afirmat ferm: „Nu se poate pune problema să rămânem în NATO şi nici să intrăm în noi coaliţii militare, ca cele care se află în configurare, cu Australia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie, pentru a face faţă zonei Asia-Pacific”.
El a respins, de asemenea, ceea ce a numit „diplomaţia cluburilor închise” şi a sugerat că faza de declin a influenţei americane ar trebui să deschidă calea pentru o „ONU reînnoită”.
Principalele direcţii ale propunerii
În viziunea sa, ieşirea din NATO nu atrage automat renunţarea la pactele bilaterale de apărare cu state din cadrul Uniunii Europene, pe care le consideră compatibile cu o politică externă independentă.
Despre Rusia, el pledează pentru iniţierea unor dialoguri menite să stabilească garanţii reciproce „a doua zi după retragerea lor din Ucraina”.
Pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, nu exclude posibilitatea unor „schimbări de trasări de frontiere”, dar subliniază că acestea „trebuie să se fac cu acordul populaţiilor”.
Dialogul cu China, o axă centrală
În discursul său, a susţinut necesitatea unui contact mai amplu cu Beijingul şi a minimalizat, în treacăt, responsabilitatea exclusivă a Rusiei în actualul război: „a fost în mare parte creat chiar de cei care azi îi deplâng consecinţele”.
Referindu-se la noul său model, a spus: „Nealinierea cooperativă înseamnă mai întâi să discutăm cu cei cu care nu discutăm şi să refuzăm în mod absolut politica confruntării violente cu China, ceea ce înseamnă să intrăm într-o politică de cooperare consolidată cu această ţară”.
El a precizat că nu a intrat în detalii privind comerţul, securitatea sau drepturile omului, dar a insistat că nu are intenţia „să ascundă ceea ce va fi o nouă direcţie a muncii” în cazul în care va ajunge la putere.
