Limitele libertății de exprimare pe internet: când discursul public devine sancționabil
Limitele libertății de exprimare pe internet – „Persoanele sunt pe deplin responsabile de cuvintele pe care le rostesc”
Un caz judiciar din Galați readuce în discuție limitele libertății de exprimare în mediul online. Un bărbat în vârstă de 51 de ani a folosit o transmisie live pentru a ataca verbal și a chema la violență împotriva unor agenți de poliție dintr-o comună, iar instanțele au reținut responsabilitatea penală a mesajelor publice.
Incidentul s-a petrecut în septembrie 2025, după ce bărbatul a solicitat polițiștilor sancționarea unui șofer care ar fi parcat neregulamentar pe o trecere de pietoni, lângă sediul unei secții de poliție. Nemulțumit de felul în care au acționat oamenii legii, el a intrat într-un clip live și i-a îndemnat, în termeni pe care procurorii i-au descris ca fiind „concret, neechivoc, explicit”, la „săvârșirea de acte de violență împotriva lucrătorilor de poliție”.
În cursul difuzării, au fost consemnate pasaje în care apelurile la violență sunt formulate direct:
- „Care aveți carnete, biciclete, ca mine … nu le dați, mă, nimic, luați-i la bătaie!”
- „Am vrut să intru peste ei… să încep să îi înjur”
- „de nu vă arunc benzină și vă dau foc în plină stradă…”
- „așa că, dacă vă oprește garda, (…) nu le dați, mă, nimic, dați-le un șut în…, câte un scuipat în ochi, dați-le acolo și de răniți, și de mai multe la un loc acolo”
- „calcă-i cu mașina, treci peste ei, rupe-i picioarele”
Procurorii au remarcat că mesajul a strâns un număr semnificativ de vizualizări, astfel încât conținutul difuzat a avut potențialul de a produce efecte reale în rândul publicului. În rechizitoriu au subliniat:
„A depășit cu mult orice limită admisibilă a libertății de exprimare, libertatea de exprimare fiind un drept relativ, susceptibil de limitări, imaginile audio-video fiind incitatoare la săvârșirea de infracțiuni grave apte a perturba ordinea de drept (…) În această modalitate, inculpatul a instigat public la săvârșirea infracțiunii de ultraj, raportat la lovirea sau alte violențe”, au arătat anchetatorii.
În fața instanței, judecătorii au apreciat că, deși discursul a manifestat o atitudine de dispreț față de funcționarii publici și o indiferență față de posibilitatea de a le provoca vătămări, modul efectiv în care s-a săvârșit fapta și lipsa unor consecințe concrete au făcut inutilă o pedeapsă privativă de libertate. În motivare se reține:
„Circumstanțele în care a fost săvârșită fapta arată, într-adevăr, atitudinea de dispreț a inculpatului față de funcționarii publici care îndeplinesc atribuții ce implică exercițiul autorității de stat, precum și o indiferență în ceea ce privește lezarea persoanelor vătămate”.
Instanța a reținut, de asemenea, că participanții la dialog public – fie față în față, fie prin intermediul platformelor online – trebuie să conștientizeze consecințele cuvintelor rostite: „persoanele trebuie să conștientizeze, fie că vorbesc în fața unui public fie prin intermediul platformelor de social media, că sunt pe deplin responsabile de cuvintele pe care le rostesc, acestea putând produce consecințe”.
Inițial sancționat cu o amendă de 3.000 de lei, bărbatul a fost ulterior sancționat definitiv de către Curtea de Apel din județ cu o amendă majorată la 9.000 de lei. Instanța a motivat cuantumul amenzii prin rolul acesteia în procesul de reinserție și reeducare: „Aplicarea unei amenzi într-un cuantum ridicat pentru veniturile pe care inculpatul le va putea obține în mod licit este în măsură să contribuie la procesul de reinserție și reeducare a persoanei acuzate”.
Decizia definitivă a Curții de Apel a fost pronunțată pe 10 martie 2026.
