Tensiuni în Orientul Mijlociu: amenințări directe către Iran
Președintele SUA a susținut un discurs centrat pe evoluțiile din Orientul Mijlociu, evitând mențiunile despre NATO, deși cu o zi înainte spusese unei publicații britanice că se gândește serios să retragă Statele Unite din alianță. Mesajul oficial s-a concentrat pe presiune militară și avertismente ferme la adresa Teheranului.
Tensiuni în Orientul Mijlociu: declarații care amplifică riscurile
El a subliniat progresele militare obținute recent și a descris atacurile efectuate drept „victorii pe care puțini oameni le-au mai văzut vreodată”. Oficialul a avertizat că, dacă negocierile nu vor avea succes, vor fi vizate facilitatile critice ale Iranului.
„Îi vom lovi extrem de tare în următoarele două-trei săptămâni. Îi vom duce înapoi în epoca de piatră, unde le este locul”, a declarat președintele, adăugând că, în lipsa unui acord, „vom lovi foarte tare fiecare dintre centralele lor electrice și, posibil, simultan”.
Conducerea americană a explicat că prezența forțelor în zonă urmărește protejarea aliaților, nu exploatarea resurselor. Pe fondul acestor amenințări, Iranul a reacționat prin lansări de rachete către Israel; autoritățile israeliene au anunțat interceptări care au generat alerte temporare în regiune.
Poziția Iranului
Teheranul a catalogat afirmațiile drept „maximaliste și absurde”. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe a declarat că țara este pregătită pentru orice tip de atac, inclusiv unul terestru, și a refuzat negocieri directe pentru încetarea ostilităților.
Totodată, grupări regionale au amenințat posibile blocaje în strâmtori vitale, precum Bab el-Mandeb, ceea ce ar putea pune sub presiune fluxurile maritime globale și piețele energetice, având în vedere rolul strategic al Strâmtorii Ormuz și al rutelor de transport pentru petrol și gaze naturale.
