Scumpirea călătoriilor cu metroul: ce se schimbă de la 1 mai
Începând cu 1 mai, o călătorie cu metroul în Capitală va costa 7 lei, față de 5 lei în prezent. Este a doua majorare importantă în mai puțin de un an și jumătate: în ianuarie 2025 tariful fusese deja majorat de la 3 la 5 lei. Operatorul de metrou justifică creșterea prin subvenția insuficientă primită de la buget, însă datele financiare ridică și întrebări despre cât din deficit este generat de probleme interne de eficiență.
Operatorul a solicitat pentru 2026 o subvenție de 1,2 miliarde de lei de la ministerul de resort și a primit 761 de milioane (aproximativ 62% din suma cerută). Diferența de peste 451 de milioane de lei a fost invocată ca principal argument pentru majorarea tarifelor cu aproape 40%.
Conform proiectului de ordin al ministrului, noile tarife propuse sunt: bilet unic 6,50 lei (față de 4,5 lei), abonament lunar 126 lei (față de 90 lei) și abonament anual 1.170 lei (față de 810 lei). Titlurile de transport comune cu operatorul local vor fi și ele majorate: o călătorie la 7 lei, abonament lunar la 140 lei și anual la 1.300 lei. Operatorul estimează venituri suplimentare de circa 10,2 milioane de lei pe lună din vânzarea biletelor.
Impactul scumpirii călătoriilor cu metroul asupra bugetului și personalului
Contextul financiar al operatorului este complex. Compania are aproximativ 5.000 de angajați și a bugetat cheltuieli cu personalul de peste 1 miliard de lei. Salariul mediu brut raportat este de circa 15.400 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 9.000 de lei net.
Dintre angajați, 186 sunt desemnați exclusiv pentru vânzarea de cartele la ghișeu, cu un cost anual de aproximativ 35 milioane de lei. Problema semnalată de analiști nu este doar existența acestor posturi, ci suprapunerea lor cu infrastructura automatizată deja funcțională: sute de automate de bilete, o platformă online pentru achiziția abonamentelor și turnicheți care permit plata directă cu cardul sau telefonul mobil.
Adrian Negrescu: „O scumpire succesivă fără absolut niciun precedent”
Decizia de majorare a fost criticată ferm de analistul economic Adrian Negrescu, care atrage atenția asupra ritmului creșterilor:
„Metrorex vrea să crească prețul călătoriei cu metroul de la 5 la 7 lei. Această decizie extrem de controversată vine la doar un an după ce tariful a fost crescut brusc de la 3 la 5 lei. Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piața transporturilor de călători din România. Toate aceste decizii se întâmplă sub privirile aparent pasive ale Ministerului Transporturilor”.
Negrescu mai subliniază că scumpirea survine fără îmbunătățiri vizibile ale serviciilor: „Călătorii se confruntă zilnic cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice. Astfel, singura explicație a scumpirii pare să fie acoperirea nivelului salarial din cadrul companiei”.
Cum văd călătorii scumpirea
Decizia a stârnit reacții aprinse pe o platformă online, unde utilizatorii au criticat structura de personal și utilizarea banilor publici. Un comentariu foarte apreciat formulează nemulțumirea astfel:
„Tănticile alea împingătoare de aer de vând bilete, cate 3-4 per stație, deși exista automate de bilete? Paznicii aia care sunt la pensie si nu mișcă nimic? Șefii și șefuții care au salarii cat toți ăștia la un loc? Ăștia nu trebuie sa trăiască și ei?”,
O altă temă frecventă în discuții este subvenția acordată din bugetul național pentru un serviciu care funcționează doar în Capitală. „Exact, doar București are metrou. Deci de ce îl plătește tot românul de la Bugetul Consolidat?” întreabă un utilizator. Altul răspunde: „Are treaba că metroul e susținut din bani de la bugetul național, nu din banii de la bugetul Bucureștiului.”
Dezbaterile au evoluat și către propuneri constructive: reducerea posturilor redundante, valorificarea mai bună a spațiilor prin contracte de publicitate și introducerea unor abonamente corporate negociate direct cu angajatorii, toate menite să aducă venituri suplimentare fără a crește povara asupra persoanelor fizice.
Ce fac alte orașe
Modelele din alte marile orașe europene arată că digitalizarea și reducerea punctelor de vânzare fizice pot fi eficiente. În unele rețele metropolitane, interacțiunea cu personalul uman este limitată la câteva puncte pentru cazuri speciale, în timp ce majoritatea tranzacțiilor se fac la automate sau online.
Dacă operatorul local ar ajusta numărul de angajați din vânzări în funcție de capacitatea infrastructurii digitale deja instalate, economiile ar putea ajunge la zeci de milioane de lei anual. Nu ar fi suficiente pentru a acoperi integral un deficit de peste 451 de milioane de lei, dar ar reduce presiunea asupra tarifelor și ar oferi alternative la majorările repetate.
