Traficul din București, sub presiune: cât contribuie drumurile spre școală la aglomerație
Blocajele de la orele de vârf sunt o nemulțumire constantă pentru șoferii din Capitală. O parte dintre localnici consideră că traficul devine mai dificil în zilele de cursuri, când numeroși părinți își duc copiii cu mașina la școală. Alții spun însă că problema are cauze mai ample, de la transportul public aglomerat până la lipsa unor școli în cartierele noi.
Traficul din București și diferențele dintre zilele cu școală și vacanță
Potrivit unei analize anuale a traficului, în 2025 Bucureștiul s-a clasat pe locul 20 la nivel mondial și pe locul al cincilea în Europa în privința congestiei. Șoferii au pierdut, în medie, 171 de ore în ambuteiaje la orele de vârf, pe parcursul anului.
Un bucureștean susține că deplasările părinților spre școli contribuie semnificativ la blocajele din timpul săptămânii:
„Traficul paralizat în zilele lucrătoare este cauzat de părinții care își duc copiii la școală. Am făcut drum de 45 de minute în 20 de minute. Deci nu e vorba de aglomerație, nu e vorba de capacitatea străzilor orașului, nu e vorba de calitatea transportului în comun.
100.000-200.000 de cărăuși de copii ies cu mașinile în fiecare dimineață, odată cu programul școlar, acolo e problema. Nu îi învinovățesc, înțeleg că de multe ori nu sunt alternative, dar acolo e problema traficului”, a scris acesta.
Drumuri scurte până la școală, făcute cu mașina
În discuțiile despre aglomerație, mai mulți localnici au relatat că văd părinți alegând autoturismul chiar și atunci când școala se află la mică distanță de casă. Un locuitor a povestit că un cadru didactic și familii din apropiere parcurg cu mașina un drum de mai puțin de un kilometru:
„Profesorul de sport al copilului meu merge cu mașina la școală. Stă în blocul de lângă mine, iar distanța până la școală este de 900 de metri, aproximativ 10 minute de mers pe jos.
Vecini de bloc își duc copiii cu mașina la aceeași școală și stau blocați pe străduța care iese în bulevard aproximativ 10-15 minute. Estimativ, petrec între 20 și 25 de minute pentru a-și lăsa copiii la școala care este la 900 de metri de casă”, a relatat acesta.
Un alt părinte spune că preferă să meargă pe jos cu cei mici, indiferent de vreme, și consideră plimbarea o ocazie de a petrece timp în aer liber:
„Locuiesc la 400 de metri de grădinița unde sunt înscriși copiii. Vara, iarna, ploaie, ce o fi, îi duc pe jos. E mișcarea lor pe care o fac în aer liber.
Nu vrei să știi câți vecini își duc copiii cu mașina. Mai în jos pe stradă e o tanti care stă, la propriu, gard în gard cu grădinița.
Chiar și pe ea o văd în multe dimineți că își duce copilul cu mașina. Nu înțeleg cum poți sta lipit de grădiniță și să mergi cu mașina să îți duci copilul”, a scris acesta.
Un alt localnic afirmă că a observat același comportament timp de mai mulți ani, deși școala și grădinița erau la câteva sute de metri de locuințele familiilor:
„Am stat o perioadă la nici 200 de metri de școală și grădiniță.
Erau una lângă cealaltă. Circa 10 ani de zile, părinții care stăteau în blocurile învecinate își duceau copiii la școală cu mașina. Și îi întrebam de ce se chinuiesc cu mașina, din moment ce în 15 minute sunt înapoi în parcare. Uneori, din cauza aglomerației, făceau mai mult cu mașina până la școală. Invariabil, răspunsul a fost că e mai ușor așa”, a relatat acesta.
Diferența dintre vacanță și perioada cursurilor este remarcată și de un șofer care a făcut naveta spre București timp de câteva luni:
„Am avut de renovat apartamentul și a trebuit să fac naveta cu mașina timp de trei luni, de la 40 de kilometri de București.
Iulie-septembrie. Nu a fost deloc dezastruos, a fost chiar semi-decent, până a început școala. Timpul efectiv s-a triplat”, a povestit acesta.
De ce aleg unele familii școli aflate departe de casă
Mai mulți participanți la discuție spun că aglomerația nu poate fi pusă doar pe seama părinților care folosesc mașina. Unele familii își înscriu copiii la unități de învățământ din alte zone, invocând diferențele de calitate dintre școli și dorința de a le oferi acces la o educație mai bună.
„Dacă i-ar duce la școlile la care sunt arondați ar fi mult mai bine. Dar aici apar combinațiile”, a comentat un bucureștean.
Un părinte a explicat că, în cazul său, alegerea unei școli aflate în alt cartier a fost legată de mediul în care a crescut și de oportunitățile pe care și le-a dorit pentru copil:
„Am crescut într-un cartier nasol, unde se făcea trafic de droguri și alte lucruri nasoale, și mama m-a dat la o școală bună din alt sector.
Amicii mei de la bloc chiuleau să joace CS, eu cu clasa mergeam la olimpiadă. Eu eram coleg cu viitori doctori în neuroștiințe, medici, regizori de film, profesori.
Cam o treime din colegii mei de generală i-am regăsit mai departe la liceu pentru că toți am luat medii mari și ne-am orientat spre aceleași licee.
Nu am mers cu mașina la școală, ci cu autobuzul, dar efectiv nu poți să-i condamni pe părinți că nu vor să-și trimită copiii la școlile de cartier. Făceam aproximativ o oră și jumătate pe drum în fiecare zi”, a adăugat el.
Alți părinți vorbesc despre diferențe între școli în privința personalului didactic și a resurselor. Un localnic susține că lipsa profesorilor și schimbările frecvente pot determina familiile să caute alternative în alte zone.
„Bănuiala mea e că școlile care aveau un corp profesoral mai capabil au atras mai mulți copii și astfel au intrat într-o spirală ascendentă. Cele care aveau profesori mai slabi și o bază de selecție a copiilor cu posibilități mai redusă au intrat pe o spirală descendentă. Drama e că se iese foarte greu din aceste spirale descendente. Fiul meu învață la o școală unde gimnaziul are profesori insuficienți, uneori slab pregătiți, care se schimbă des și, nu de puține ori, absentează de la ore.
Așa că majoritatea părinților sunt obligați să-și mute copiii din școală când trec în clasa a V-a”, a relatat acesta.
Ce soluții propun bucureștenii pentru reducerea aglomerației
Printre ideile discutate se numără încurajarea școlilor de proximitate, verificarea înscrierilor și dezvoltarea transportului școlar. Unii localnici cred că respectarea arondării ar putea limita deplasările lungi, în timp ce alții spun că regulile pot fi ocolite prin schimbarea domiciliului.
„Posibilă soluție: pui regula să meargă copiii la cea mai apropiată școală. Nu îți convine, îl duci în centru, dar plătești o taxă la buget”, a propus un bucureștean.
Un alt participant la discuție a susținut că înscrierea la școala apropiată este deja prevăzută, dar că există modalități de evitare a acestei reguli:
„Există deja obligația de a merge la cea mai apropiată școală de casă. Se folosește însă un workaround (n.r. o soluție de ocolire a regulilor) și poți face mutație oriunde”, afirmă acesta.
Au fost menționate și autobuzele școlare, precum și decalarea orelor de începere a cursurilor. Un părinte care face naveta din afara Capitalei consideră că transportul public și reducerea numărului de mașini din centru ar putea ajuta:
„Cum toate școlile încep în jur de 8, sunt foarte multe mașini în trafic la 7-7.30. Soluția e transport public, nu șosele mai largi, taxe în oraș pe măsură ce te apropii de centru.
Cred că ar mai rezolva din probleme temporar dacă s-ar mai împrăștia ora de începere a școlii”, a scris acesta.
O altă problemă semnalată este lipsa locurilor în grădinițe și școli din cartierele aflate în dezvoltare. Un părinte spune că a apelat la o unitate privată, după ce nu a găsit locuri disponibile în apropiere:
„Autoritățile nu pot să creeze o rețea coerentă de grădinițe și școli 1-8, pe măsura dezvoltării unor noi cartiere? Dacă ți-au apărut peste noapte 5.000-6.000 de locuitori într-o zonă, e logic că ce era acolo nu poate să absoarbă numărul de copii. Țin minte că în primul an când am dat copilul la grădiniță am ales privata pentru că la niciuna din zonă nu am avut loc.
Erau liste de așteptare uriașe. Și am ales o privată aproape de casă, că nu aș fi suportat ideea să conduc 40 de minute doar să duc copilul la grădiniță”, a relatat acesta.
Nu toți bucureștenii consideră că deplasările spre școli sunt cauza principală a traficului. Printre factorii amintiți se numără autoturismele cu un singur ocupant, șantierele, străzile închise, lucrările la metrou și transportul public insuficient sau aglomerat. În opinia unor localnici, reducerea blocajelor ar necesita măsuri combinate și o infrastructură școlară adaptată creșterii cartierelor.
