Criza religioasă în relațiile România-Ucraina: Un conflict identitar profund
În prezent, relațiile dintre România și Ucraina sunt afectate de un blocaj major în domeniul religios, cauzat de dispute ce implică Biserica Ortodoxă Română (BOR), Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU) și statul ucrainean, conflicte ce au apărut în urma schismei din Ortodoxia ucraineană în 2018 și care persistă fără soluții imediate.
Contextul politic și identitar al tensiunilor religioase
BOR a fost supusă constant la presiuni politice din partea partidelor populiste și de extremă dreaptă care au transformat religia într-un element esențial al identității naționale. Aceasta se traduce prin provocări legate de diaspora occidentală, comunitățile de etnici români din Republica Moldova și Ucraina. Dacă situația din Republica Moldova este relativ stabilă, cu o majoritate românească neîngrădită semnificativ, situația românilor din Ucraina este mult mai complicată, mai ales în contextul războiului început în 2022.
Provocările etnicilor români din Ucraina
Etnicii români din Ucraina au adoptat o poziție comună cu alte minorități, revendicând drepturi educaționale și culturale, însă au fost prinși între influențele Patriarhiei Moscovei și presiunile statului ucrainean pentru o apartenență exclusivă la Biserica Ortodoxă Ucraineană. Subordonarea formală a BOU față de Moscova a fost contestată, însă legăturile subterane rămân suspecte, iar românii se află într-o situație sensibilă, dorind servicii religioase în limba maternă oferite cu greu de instituțiile religioase locale.
Dinamica internă în BOR și BOU și impactul asupra românilor din Ucraina
BOR reflectă în miniatură diviziunile societății românești, având un segment conservator minoritar și unul pro-european majoritar. BOU, în schimb, urmează fără rezistență agenda statului ucrainean, ceea ce complică situația etnicilor români care caută sprijin în București. Declarația Sfântului Sinod din februarie 2024 privind înființarea BOR în Ucraina a fost o reacție la presiunile exercitate de autoritățile de la Kyiv asupra BOU. Cererea de recunoaștere oficială a BOR a rămas nesoluționată, alimentând tensiunile.
Legea ucraineană și încercările de control asupra bisericilor
Legislația ucraineană adoptată pentru protejarea ordinii constituționale impune anularea apartenenței bisericilor de Patriarhia Moscovei, forțând transferuri de credincioși către BOU. Cu toate acestea, în zone precum Bucovina de nord, unde românii refuză trecerea la BOU din lipsa preoților vorbitori de română, această politică a dus la conflicte locale, cum a fost disputa privind Catedrala Mitropolitană din Cernăuți, unde autoritățile au cedat în favoarea BOU, provocând controverse privind proprietatea și jurisdicția.
Dimensiunea identitară în disputele religioase și impactul asupra spațiului regional
În mediile apropiate ideilor identitare, românii sunt prezentați ca victime ale agresiunii ucrainene doar datorită apartenenței etnice, iar opiniile mainstream susțin necesitatea trădării unor principii pentru a se distanța de influențele rusești. Aceste interpretări reflectă neînțelegerea realității complexe, inclusiv a divizării interne din BOR între tendințele pro-europene și conservatoare. BOR păstrează o poziție distinctă, respingând orice aliniere cu Patriarhia Moscovei și promovând o viziune incluzivă a comunităților ortodoxe din diaspora, fără discriminări etnice stricte.
Implicarea statului român și recomandări pentru viitor
Statul român, deși conștient de situație, nu a reușit să gestioneze eficient aspectele privind recunoașterea BOR în Ucraina, o problemă care ar putea fi tratată prin prisma drepturilor omului și a jurisprudenței CEDO privind libertatea religioasă. Autoritățile ucrainene continuă să refuze înregistrarea BOR, temându-se că acest precedent ar susține și alte revendicări ce ar putea slăbi controlul statului asupra bisericilor. Bucureștiul ar trebui să promoveze o poziție europeană și să susțină integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, asigurând astfel o soluție durabilă a conflictelor identitare și religioase în regiune.
Dialog și reconciliere – cheia pentru stabilitatea regională
Este esențial ca România și Ucraina să inițieze un dialog serios privind drepturile religioase ale minorităților, pentru a depăși tensiunile actuale și a preveni escaladarea conflictelor bazate pe identitate. Dezbaterea politică trebuie să evite igrasarea unor tensiuni artificiale și să promoveze respectarea diversității culturale și confesionale. Soluția stabilității pe termen lung în această parte a Europei trece obligatoriu prin înțelegere reciprocă și cooperare între biserici și guverne.
