Noua Lege a salarizării în sănătate: sindicatele cer negocieri și garanții pentru venituri
Reprezentanții angajaților din sistemul sanitar solicită Ministerului Muncii să deschidă negocierile pentru noua Lege a salarizării și să stabilească un calendar clar al discuțiilor. Printre cerințe se numără protejarea veniturilor, încheierea unui nou contract colectiv de muncă și reguli mai transparente privind plata și egalitatea salarială.
Solicitările vizează atât salarizarea, cât și relațiile de muncă din sănătate și modul în care se desfășoară dialogul social. La întâlnirea de la minister au fost discutate proiectul noii legi, calendarul negocierilor și situația contractului colectiv pentru sector.
„Având în vedere complexitatea și urgența subiectelor, vă solicităm organizarea unei întâlniri între conducerea Ministerului Muncii și reprezentanții Federației «Solidaritatea Sanitară» pentru abordarea detaliată a acestei agende”, se arată în solicitare.
Ce cer sindicatele prin noua Lege a salarizării în sănătate
O prioritate este negocierea unui nou contract colectiv la nivelul sectorului Sănătate, după expirarea celui anterior, la 12 septembrie 2026.
În privința noii legi, sindicatele cer garanții că niciun angajat nu va avea venituri mai mici și solicită o creștere reală a salariilor. De asemenea, proiectul ar trebui să stabilească reguli transparente pentru calcularea tuturor componentelor salariale și să indice surse de finanțare certe.
Pentru conturarea mandatului de negociere, la 23 octombrie a avut loc la Bistrița o conferință națională dedicată salarizării în sănătate și identificării unor soluții pentru inechitățile existente. Discuțiile au avut la bază un program de cercetare privind respectarea drepturilor angajaților din sistemul sanitar.
Conform analizei prezentate de organizație, proiectul de lege din august ar fi putut duce, în cel mai nefavorabil scenariu, la diminuarea veniturilor pentru aproximativ 5% dintre salariați. În același timp, 92% dintre angajați ar fi rămas, cel puțin temporar, fără o creștere reală a veniturilor, prevăzută să se aplice de la 1 ianuarie 2027.
„Fără îndoială că ceea ce urmează trebuie construit ca o lege fără pierderi, cu creștere reală de venit salarial, reguli clare de stabilire a componentelor venitului salarial și finanțare demonstrată”, arată documentul.
Propunerile includ transpunerea directivei europene privind transparența salarială și aplicarea mai eficientă a principiului remunerării egale pentru femei și bărbați. Un set de amendamente la proiect a fost transmis Ministerului Muncii în luna mai.
Acestea urmăresc aplicarea fidelă a directivei, evaluarea echitabilă a valorii muncii, inclusiv a activităților de îngrijire, participarea reală a sindicatelor și stabilirea unor reguli clare pentru negocieri.
Transportul sanitar și dialogul social, alte teme ale solicitărilor
Sindicaliștii contestă intenția de a crea un sector separat de negociere colectivă pentru „Servicii de transport pacienți”. Măsura apare într-un proiect de ordin publicat în transparență decizională la 7 octombrie.
Potrivit reprezentanților angajaților, separarea serviciilor de ambulanță și transport sanitar de sectorul Sănătate ar putea diviza drepturile salariaților, accentua diferențele de tratament și diminua numărul celor protejați prin contracte colective.
„Considerăm că separarea acestui serviciu de sectorul de negociere colectivă «Sănătate» riscă să fragmenteze drepturile salariaților din serviciile de ambulanță și transport sanitar și să creeze discrepanțe majore de tratament”, se precizează în document.
Printre măsurile propuse se află revenirea la un contract colectiv unic la nivel național, care să asigure un prag minim de drepturi pentru angajații din toate domeniile, publice și private.
Organizația solicită și înființarea unui Comitet Sectorial Sănătate, cu structură paritară, care să actualizeze standardele ocupaționale și să adapteze competențele profesionale la nevoile sistemului sanitar. Funcționarea acestuia ar putea fi susținută prin fonduri europene nerambursabile destinate comitetelor sectoriale.
O altă propunere vizează constituirea unei comisii care să evalueze efectele inteligenței artificiale asupra profesiilor medicale. Analiza ar urma să contribuie la adaptarea formării profesionale și a măsurilor de protecție a muncii la schimbările generate de noile tehnologii.
Sindicatele mai cer elaborarea unor indicatori naționali pentru măsurarea existenței mecanismelor de negociere, dar și a eficienței dialogului dintre Guvern, patronate și reprezentanții angajaților.
„Solicităm Ministerului Muncii asigurarea continuității și predictibilității liniilor de finanțare din fonduri europene nerambursabile destinate consolidării capacității partenerilor sociali și dezvoltării dialogului social în România”, se mai arată în document.
