Verificarea situației fiscale personale: ce urmărește autoritatea fiscală
Autoritatea fiscală a intensificat controalele asupra persoanelor fizice, verificând dacă veniturile declarate corespund cu patrimoniul, cheltuielile şi fluxurile financiare. Între iulie 2025 şi mai 2026 au fost încheiate 1.102 acţiuni de control, iar în urma acestora au fost stabilite creanţe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei şi măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei.
Ce înseamnă verificarea situației fiscale personale
Structura specializată a autorităţii analizează documentele, veniturile, cheltuielile, averea şi tranzacţiile pentru a identifica eventuale neconcordanţe. O diferenţă semnificativă este considerată, potrivit codului de procedură fiscală, când depăşeşte 10% din veniturile declarate şi are valoarea de cel puţin 50.000 de lei. Din 2026, o parte dintre verificări pot fi efectuate şi prin selecţie aleatorie, însă selecţiile de acest tip nu pot reprezenta mai mult de 10% din totalul persoanelor verificate într-un an.
Fondurile a căror provenienţă nu poate fi demonstrată
Una dintre problemele frecvente descoperite în controale este lipsa justificării provenienţei unor sume importante. Exemple întâlnite includ depuneri în numerar în conturi, achiziţii de bunuri cu bani lichizi, împrumuturi către societăţi proprii sau majorări de capital efectuate fără documente care să ateste sursa.
Adesea, contribuabilii invocă economii în numerar, venituri obţinute în străinătate sau sume primite de la terţi, dar aceste explicaţii trebuie susţinute prin documente.
Ce ar trebui păstrat
- contracte de vânzare-cumpărare;
- acte care atestă împrumuturi, donaţii sau moşteniri;
- extrase bancare care dovedesc circuitul fondurilor;
- documente care atestă veniturile realizate în ţară sau în străinătate.
Avocata Elena Grecu atrage atenţia: „Faptul că o persoană are un patrimoniu important nu înseamnă, în sine, că are o problemă fiscală. Ceea ce urmăreşte ANAF în cadrul verificării situaţiei fiscale personale este dacă există neconcordanţe între veniturile declarate şi situaţia patrimonială, cheltuielile efectuate sau fluxurile de trezorerie şi, mai ales, dacă acestea pot fi explicate şi susţinute prin documente”.
Venituri nedeclarate şi obligaţii de raportare
Controalele au scos la iveală şi venituri nedepuse în declaraţii: redevenţe pentru cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi independente, tranzacţii cu titluri de valoare sau venituri obţinute în străinătate. Obligaţia declarării variază în funcţie de natura fiecărui venit; unele sunt impozitate la sursă, altele trebuie declarate direct de persoana fizică.
În plus, schimburile internaţionale de informaţii pot aduce la cunoştinţa autorităţilor fapte produse în anii anteriori, astfel încât veniturile obţinute în străinătate trebuie evaluate şi incluse în declaraţii atunci când legislaţia română impune acest lucru.
Ce trebuie să faci la primirea unei notificări
Notificările trimise de autoritatea fiscală nu trebuie ignorate. Contribuabilul are posibilitatea, pe parcursul verificării, să-şi reevalueze situaţia fiscală, să corecteze declaraţii şi să prezinte explicaţii şi documente care justifică diferenţele constatate.
„În procedura de verificare există o etapă în care contribuabilul îşi poate reanaliza situaţia fiscală, poate depune sau corecta declaraţiile şi poate prezenta explicaţii şi documente care justifică diferenţele identificate”, a subliniat avocata citată.
Ana Maria Boboc recomandă ca documentele şi explicaţiile relevante să fie depuse încă din timpul verificării şi nu doar după emiterea unei decizii de impunere: „Verificarea situaţiei fiscale personale este o procedură în care ANAF poate corobora declaraţiile contribuabilului cu informaţii obţinute de la autorităţi, instituţii publice, terţi şi chiar de la persoane cu care acesta a avut raporturi economice sau juridice”.
Potrivit ei, „Din acest motiv, apărarea nu ar trebui construită după emiterea unei decizii de impunere: documentele şi explicaţiile relevante trebuie prezentate încă din cursul verificării, în termenele prevăzute de lege, iar contribuabilul are dreptul să fie informat asupra constatărilor organului fiscal pe parcursul procedurii”.
În plus: „În astfel de controale, coerenţa dintre documente, declaraţiile fiscale şi circuitul efectiv al fondurilor poate avea o importanţă decisivă. Deci, atenţie la ceea ce declaraţi: totul trebuie să fie justificat prin documente”.
Riscurile fiscal‑legale: impozit majorat pentru sume nejustificate
Dacă autorităţile nu pot identifica sursa unor venituri, există riscul aplicării unei cote de impozit majorate. Din 1 iulie 2024, veniturile a căror provenienţă nu poate fi stabilită sunt taxate cu o cotă de 70%, la care pot fi adăugate obligaţii fiscale accesorii. Contribuabilul are însă dreptul să conteste concluziile autorităţilor prin proceduri administrative sau în instanţă, dacă consideră că stabilirea sursei sau a naturii fiscale a fondurilor este eronată.
Verificări şi pentru perioade anterioare
Schimbul de informaţii cu alte state face posibilă investigarea veniturilor şi tranzacţiilor realizate în anii anteriori. De aceea, documentele privind veniturile şi sursele de finanţare trebuie păstrate pentru perioadele prevăzute de legislaţie, astfel încât să poată fi invocate în cazul unei verificări care vizează exerciţii financiare trecute.
Cifre relevante
În perioada monitorizată, cele mai mari creanţe fiscale individuale stabilite în urma acţiunilor asupra situaţiei fiscale personale au fost de 23,1 milioane de lei într-un judeţ şi două decizii distincte de peste 21 de milioane de lei în alte acţiuni din aceeaşi perioadă. Numai în mai 2026, 56 de decizii de impunere generate de aceste verificări au însumat obligaţii suplimentare de 54,6 milioane de lei.
În practică, documentele care pot sprijini clarificarea situaţiei sunt: contracte de vânzare, acte privind împrumuturi, donaţii şi moşteniri, extrase bancare şi documente ce atestă veniturile obţinute în ţară sau în străinătate.
