Platforma fiscală electronică: interfață nouă, dar și îngrijorări privind datele
Autoritatea fiscală anunță că pregătește o interfață mai prietenoasă pentru platforma fiscală electronică, menită să le faciliteze contribuabililor accesul la serviciile online. Modernizarea include și integrarea unor instrumente de analiză automate, însă experții avertizează că digitalizarea ridică și provocări serioase legate de protecția datelor personale.
Platforma privată a autorității fiscale a fost lansată pe 15 septembrie 2014, inițial ca proiect pilot pentru persoane fizice. Printr-un act normativ public din 2025 s-a extins utilizarea obligatorie a sistemului național de facturare electronică și pentru persoanele fizice cu activități economice, identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de aplicare fusese stabilit pentru 15 ianuarie 2026, dar a fost amânat până la 1 iunie 2026 printr-o altă ordonanță. În practică, mulți utilizatori se confruntă încă cu o platformă dificil de folosit.
Principalele provocări ale platformei fiscale electronice
Specialiștii în platforme publice atrag atenția asupra sensibilității datelor gestionate și asupra responsabilității sporite pe care o implică utilizarea tehnologiilor avansate. Reprezentanții instituției au precizat că analize automate vor susține structurile de control, ceea ce impune măsuri stricte de supraveghere și transparență.
„Salut inițiativa de adopție a tehnologiilor de risk management bazate pe inteligența artificială. Cu siguranță acest lucru va ajuta echipele de control din țară să fie mai eficiente, abordând metodologii comune de analiză a riscurilor.
Amintesc doar că un astfel de algoritm, dacă prelucrează date personale, intră sub incidența Regulamentului General de Protecție al Datelor – GDPR, iar orice prelucrare trebuie să respecte principiile de bază – transparență, echitate, legalitate, limitarea scopului, minimizarea datelor, corectitudinea datelor, limitarea arhivării în timp și securitatea datelor.”
„Întrucât astfel de prelucrări pot afecta corectitudinea datelor, din cauza unor halucinații ce sunt prezente inerent în rezultatele prelucrărilor făcute prin sisteme AI, ar fi util ca ANAF să prezinte ce mecanisme de reducere și control al halucinațiilor vor lua, atât pentru persoane fizice cât și juridice, incluzând supervizarea umană, auditarea rezultatelor etc.
Foarte important este ca datele de training să fie corecte, bine segmentate și etichetate, astfel încât să se reducă riscurile de categorisire greșită a unor persoane sau organizații. Așteptăm cu interes aceste comunicate, astfel încât specialiștii să poată analiza și preveni eventualele erori sau comportamente neconforme, ce ar putea încălca inclusiv regulamentul privind inteligența artificială (EU AI Act).”
Reprezentanții instituției au semnalat deja discrepanțe între datele din conturile utilizatorilor și cele din sistemul de facturare, fenomen care necesită corelări și verificări suplimentare. Potrivit conducerii, există situații în care reprezentanți contabili apar în spațiul privat al contribuabililor, dar nu sunt regăsiți în baza de date a facturării electronice, ceea ce arată necesitatea unei administrări mai bune a informațiilor, conform declarațiilor apărute în mass-media.
Autentificarea și experiența utilizatorilor pe platforma fiscală electronică
Utilizatorii și specialiștii în securitate software subliniază că principalul obstacol este procedura de înrolare, mai ales când autentificarea depinde de certificate electronice eliberate de furnizori externi. Procesul implică achiziția, livrarea sau ridicarea certificatului, completarea unor formulare și validarea acestora în platformă – pași percepuți ca birocratici de către mulți cetățeni.
„ANAF-ul face cumva outsourcing al identificării către furnizorii de încredere. Și aici apare problema, pentru că oamenii nu sunt obișnuiți cu genul acesta de proceduri. Pasul cel mai greu este să te înrolezi.
Chiar așa se numesc companiile, furnizori de încredere. Ele practic indică și pe site-ul lor că au certificate și token-uri calificate. Urmezi procedura din nou, în care plătești certificatul, iar acesta îți este livrat prin curier în câteva zile sau poți să mergi și să-l faci fizic, să-l ridici. După aceea, trebuie descărcat de pe site-ul providerului formularul de declarare ANAF al certificatului, mergi pe site-ul ANAF, încarci formularul acela, completezi datele personale și datele firmei și, ulterior, îți deschizi contul.”
Criticii recomandă adoptarea unor metode mai simple, similare celor din sectorul bancar, care folosesc proceduri de tip KYC (know your customer) pentru verificarea identității fără a impune în mod obligatoriu certificate calificate pentru fiecare utilizator.
„Ar trebui să fie simplu: user și parolă.
Ei nu au voie să emită certificate calificate. Ei trebuie să emită doar semnături avansate, certificate avansate. Dar întrebarea mea este: de ce ai avea nevoie de un certificat, cât timp poți să-l autentifici pe om în alt mod? La bancă îți cere un certificat? Nu, îți dă un user și o parolă. Pentru că te duci și tu la bancă o dată să-ți faci contul fizic sau, la băncile online, ți se cere un proces de „Know Your Customer”.
Da, acolo se poate face și așa, și aici.”
„Nu văd de ce nu. Dacă la o bancă, unde am bani, pot să fac asta, nu o să intre nimeni în SPV-ul meu să-mi depună declarații. La Revolut v-ați dus fizic să faceți login. V-ați făcut scanare facială, scanare de buletin, ați dat o dovadă de adresă și gata.”
În opinia unor experți, pentru persoanele fizice procedura poate rămâne mai simplă decât pentru firme, dacă se implementează verificări manuale sau alternative de autentificare care să nu impună în toate cazurile certificate electronice.
„La ONRC pot să-mi fac cont ca firmă fără un certificat anume și, pur și simplu, există o verificare și o validare manuală.
În loc să-mi ceară certificat, îmi cere să încarc un formular, o copie după buletin și alte date de genul acesta, iar eu mă pot identifica.”
Autoritatea fiscală transmite că, în următoarele două-trei luni, intenționează să implementeze modificările anunțate: o interfață simplificată, integrarea unor funcționalități bazate pe inteligență artificială și posibilitatea unor sesiuni video cu contribuabilii, pentru a ușura comunicarea și verificările.
