Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională după acuzații de politizare
Parlamentul din Budapesta a adoptat o decizie istorică privind retragerea Ungariei din Curtea Penală Internațională (CPI), în contextul în care premierul Viktor Orban a criticat instituția, acuzând-o că funcționează sub influențe politice. Retragerea va deveni efectivă după un an, de la notificarea oficială către Secretarul General al ONU.
Contextul deciziei și legăturile cu vizita premierului israelian
Inițiativa lansată de Orban la începutul lunii aprilie coincide cu vizita oficială a premierului israelian Benjamin Netanyahu în Ungaria. Aceasta survine în urma mandatelor de arestare emise de CPI împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant, acuzați de comiterea unor crime de război în timpul conflictului din Gaza. De asemenea, Curtea a emis recent un mandat pentru liderul Hamas, Mohammed Deif, considerat dispărut.
Critici puternice asupra imparțialității Curții
Premierul Orban a acuzat că CPI și-a pierdut neutralitatea, transformându-se într-un instrument politic. „Curtea nu mai respectă principiile statului de drept, devenind un tribunal partizan,” a afirmat el în aprilie. Aceasta nu este prima oară când Ungaria exprimă rezerve față de CPI, țara semnând și ratificând Statutul de la Roma încă din 2001, dar neadoptând formal legislația aferentă din motive constituționale.
Repercusiuni diplomatice și poziția Israelului
Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a susținut decizia în termeni fermi, spunând într-o postare pe rețelele sociale că Ungaria refuză să facă parte dintr-o „instituție politizată care a pierdut orice credibilitate și imparțialitate.” Această poziție a fost salutată de oficialii israelieni, care resping jurisprudența CPI asupra cetățenilor lor, acuzând curtea că urmărește delegitimarea statului Israel.
Decizii recente ale Curții și implicații pentru justiția internațională
Într-un pas important, judecătorii de apel de la CPI au cerut reevaluarea mandatului de jurisdicție emis împotriva oficialilor israelieni, constatând o „eroare de drept” în decizia anterioară care respinsese obiecțiile Israelului. Biroul procurorului Curții examinează în prezent această hotărâre, aspect care adaugă un plus de complexitate în dosarul conflictelor armate din Orientul Mijlociu.