Sedentarismul și riscul de demență: ce arată datele și ce poți face
Demența reprezintă o provocare în creștere la nivel mondial: la fiecare câteva secunde o persoană este diagnosticată cu o formă de demență, iar boala Alzheimer rămâne cea mai frecventă manifestare. În prezent, milioane de adulți în vârstă trăiesc cu această afecțiune, iar estimările indică o dublare a cazurilor în deceniile următoare dacă tendințele actuale persistă.
Sedentarismul și riscul de demență: un factor modificabil
Un procent semnificativ din populația adultă este insuficient activă fizic – aproximativ o treime, echivalentul a peste un miliard de oameni la nivel global. Orele petrecute în poziție sedentară, la birou, în deplasări sau în fața ecranelor se adună rapid și au efecte asupra sănătății pe termen lung.
Deși nu toți factorii sunt controlabili (genetica sau istoricul familial rămân importanți), specialiștii avertizează că stilul de viață joacă un rol esențial. „Studiile arată o legătură între comportamentul sedentar și diferite tipuri de demență. Deși nu s-a stabilit o cauză directă, perioadele lungi de stat pe scaun sau activitățile pasive, precum privitul la televizor, pot reduce fluxul de sânge către creier”, explică neurologul Jigar Rathod.
Mecanisme prin care sedentarismul afectează creierul
Există mai multe căi prin care lipsa mișcării poate influența funcțiile cognitive și sănătatea cerebrală.
Flux redus de sânge către creier
Când circulația sanguină este afectată, celulele nervoase primesc mai puțin oxigen și substanțe nutritive, ceea ce poate compromite funcțiile cognitive. Există chiar forme de demență asociate cu probleme ale fluxului sanguin cerebral. „Activitatea fizică îmbunătățește circulația și ajută la transportul oxigenului și al nutrienților esențiali pentru sănătatea creierului”, spune Porter.
Creșterea riscului de boli cardiovasculare
Inactivitatea favorizează factori de risc precum tensiunea arterială crescută, nivelurile nefavorabile de colesterol și tulburările metabolice. „Mulți oameni nu realizează că sănătatea inimii și cea a creierului sunt strâns legate. Sedentarismul poate contribui la hipertensiune, obezitate, diabet sau chiar apnee în somn – toate fiind factori importanți de risc pentru demență”, adaugă medicul.
Modificări ale structurii cerebrale
Studii imagistice au arătat că persoanele cu un stil de viață sedentar pot prezenta un volum redus în anumite zone cerebrale, în special în hipocamp, regiune implicată în memorare. Respectarea recomandărilor de activitate fizică poate contribui la păstrarea masei și funcției cerebrale.
Inflamație cronică
Inflamația de nivel scăzut, dar persistentă, este corelată cu declinul cognitiv. „Sedentarismul poate accentua inflamația din organism și favoriza acumularea unor proteine implicate în boala Alzheimer”, spune Porter. Prin mișcare regulată se pot reduce procesele inflamatorii și se pot proteja funcțiile cognitive pe termen lung.
Pași practici pentru a reduce riscul
- Mișcă-te mai des pe parcursul zilei: Nu sunt necesare ore întregi la sală – plimbările scurte de 15-30 de minute, realizate frecvent, au beneficiu. Recomandarea generală este de aproximativ 150 de minute de activitate moderată pe săptămână.
- Integrează activități cotidiene: Treburile casnice, urcatul scărilor sau grădinăritul sunt forme valabile de mișcare care contribuie la sănătatea generală.
- Menține-ți creierul activ: Provocările intelectuale, jocurile de logică sau activitățile care solicită gândirea ajută la păstrarea funcțiilor cognitive.
- Păstrează viața socială: Interacțiunile regulate stimulează mai multe ariile cerebrale și pot întârzia declinul cognitiv.
- Evită fumatul și consumul excesiv de alcool: Aceste obiceiuri dăunează circulației și accelerază deteriorarea cognitivă.
- Gestionează bolile asociate: Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al nivelului de colesterol prin dietă, mișcare și tratament reduce riscul pe termen lung.
- Adoptă o alimentație favorabilă creierului: Dietele bazate pe fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe și pește bogat în omega-3 sunt asociate cu un risc mai scăzut de declin cognitiv.
Schimbările mici, susținute în timp, pot avea un impact major asupra sănătății creierului. Prin reducerea comportamentelor sedentare și adoptarea unor obiceiuri sănătoase este posibilă scăderea riscului de demență.
