Ce înseamnă sesizarea CJUE pentru pensii ale magistraților
Fostul președinte CCR explică cum ar putea întârzia decizia
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a comentat într-o intervenție la un post de știri cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a trimite spre analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene dosarul privind pensii ale magistraților.
Curtea Constituțională a amânat dezbaterea pe această temă până pe 18 februarie, când va decide dacă va sesiza sau nu instanța europeană.
„Dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea. Dacă se acceptă cererea de sesizare CJUE trebuie să trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la CJUE. Practic, o astfel de cerere durează cam doi ani de zile. Fiind vorba de judecători și o situație în interes național, s-ar putea să dea prioritate acolo”, a răspuns Augustin Zegrean, întrebat dacă sesizarea CJUE ar putea duce la amânarea deciziei.
Zegrean a subliniat că există precedente din alte state membre unde demersuri asemănătoare au fost înaintate la instanța europeană și au avut rezultat în favoarea reprezentanților sistemului judiciar. El a menționat astfel cazuri din Polonia și Ungaria, unde autoritățile au încercat, prin modificări, să reducă vârsta de pensionare a unor magistrați.
„Au făcut plângere la CJUE și au câștigat (n.r. reprezentanții sistemului juridic). În Polonia a fost cam aceeași poveste. Vă amintiți când cu 2-3 ani în urmă au fost judecătorii în grevă și populația de partea lor. Și acolo voiau să îi scoată mai repede pe judecători la pensie. Și acolo au făcut la CJUE și au câștigat. De aceea au făcut la CJUE. Și răspunsul CJUE a fost simplu: Acești oameni și-au făcut o proiecție financiară că vor lucra până la 70 de ani, nu poți să îi dai afară mai repede”, a adăugat Zegrean.
El a atras atenția că judecătorii constituționali au posibilitatea de a respinge o cerere de sesizare a CJUE dacă o consideră neîntemeiată, astfel că nu toate solicitările duc automat la trimiterea dosarului la instanța europeană.
„CCR s-a adresat CJUE o singură dată până acum. În Europa, multe instanțe și judecători se adresează acestei curți, pentru că avem această posibilitate să cerem CJUE să se pronunțe dacă un text dintr-o lege e în conformitate cu legislația europeană”, a mai precizat Augustin Zegrean.
