Războiul din Ucraina: apel pentru o soluție negociată și relansarea dezbaterii despre securitatea globală
Primul discurs public al liderului rus din acest an a subliniat dorinţa pentru un deznodământ negociat al conflictului și pentru reluarea discuțiilor despre o arhitectură de securitate care să protejeze interesele tuturor. El a evitat criticile directe la adresa omologului american privind acțiunile recente față de Venezuela, Iran sau Groenlanda.
Soluție negociată pentru războiul din Ucraina
În cadrul unei ceremonii oficiale în care a primit scrisorile de acreditare ale unor ambasadori, preşedintele rus a cerut „consolidarea condiţiilor care să permită să ajungem cât mai curând posibil la o soluţionare paşnică a conflictului din Ucraina”, potrivit relatărilor din presă.
El a reamintit că, înaintea declanşării invaziei din februarie 2022, Moscova solicitase ţărilor occidentale negocieri pentru un nou cadru de securitate regională, cerând, printre altele, garanţii legate de neextinderea anumitor tratate militare şi retragerea trupelor din anumite zone. Propunerile au fost respinse, iar tensiunile au escaladat ulterior.
Arhitectura de securitate și poziţia Rusiei faţă de conflict
Referindu-se la propunerile ruseşti, liderul de la Moscova a afirmat că au fost prezentate „opţiuni şi decizii raţionale care ar putea satisface pe toţi în America, Europa, Asia, în lumea întreagă” și a insistat că „Rusia este în mod sincer angajată faţă de idealurile unei lumi multipolare”.
El a susţinut că obiectivul țării sale este „Ţara noastră aspiră la o pace solidă şi durabilă, care să garanteze într-un mod fiabil securitatea tuturor şi a fiecăruia. Însă nu toată lumea, inclusiv Kievul şi capitalele care îl susţin, este pregătită”, reproșând susținătorilor Ucrainei că ar formula cereri menite să împiedice acordarea păcii — de la trimiterea de trupe străine până la solicitări de despăgubiri sau condiții teritoriale pe care Moscova le consideră inacceptabile.
În discurs a mai atras atenţia asupra agravării situaţiei globale: „situaţia pe scena internaţională se deteriorează tot mai mult – nu cred că cineva poate contesta acest lucru -, vechile conflicte se intensifică şi apar noi puncte de criză serioase”.
De asemenea, el a criticat abordările unilaterale care, în opinia sa, impun voinţa prin forţă: „Auzim un monolog din partea celor care, prin dreptul forţei, consideră că este permisibil să le dicteze altora propria voinţă, să le ţină prelegeri şi să le dea ordine”. În acest context, a subliniat că principiile Cartei ONU — respectul pentru suveranitate, neamestecul în treburile interne şi rezolvarea disputelor prin dialog — „sunt acum mai necesare ca niciodată”, iar „zeci de ţări din întreaga lume suferă ca urmare a dispreţului faţă de drepturilor lor suverane, din cauza haosului şi dezordinii, întrucât nu au forţa şi nici resursele pentru a se apăra”.
În intervenţia sa, el a evitat comentarii directe privind recentele operaţiuni şi proteste internaţionale, menţionând implicit evenimente precum capturarea unui lider străin, manifestaţiile din Orientul Mijlociu sau ameninţări de anexare la scară largă.
