Tranziția din societatea civilă în guvern: ce urmărește noul vicepremier
Oana Gheorghiu a fost invitată vineri, 7 noiembrie, la un interviu public în care a discutat despre trecerea sa din zona ONG în funcția de viceprim-ministru și despre provocările pe care le implică această decizie.
Ce înseamnă tranziția din societatea civilă în guvern
Fostă coordonatoare a unei organizații neguvernamentale, Gheorghiu a preluat mandatul de vicepremier la sfârșitul lunii octombrie. Ea spune că își propune să accelereze digitalizarea și debirocratizarea administrației pentru a simplifica viața cetățenilor și a reconstrui încrederea între stat și populație.
Motivul implicării în decizie
Despre motivele care au stat la baza acceptării invitației în Executiv, Gheorghiu a explicat în cuvintele ei: „Eu nu simt că am făcut pasul către politică, pentru că eu am o poziție de independentă în guvernul României. Simt că am făcut pasul într-un guvern care încearcă să rezolve o problemă serioasă a României, un deficit bugetar serios, creat în ultimii ani ale guvernelor precedente. A fost o decizie nu ușoară, dar e o decizie asumată și sper să am și impact în ceea ce va urma”.
Propunerea prim-ministrului și prima reacție
Gheorghiu a povestit cum a primit propunerea direct de la prim-ministru: „M-a sunat premierul Bolojan, m-a invitat la o discuție, am crezut că va fi o discuție despre sistemul de sănătate, însă a fost foarte drept, mi-a făcut această propunere. În prima fază m-am blocat pentru că sunt un om de bun simț, m-am gândit că e o pălărie uriașă. Am plecat fără să spun nimic, apoi am cerut încă o dată eu o întâlnire să-i pun niște întrebări, mi-am luat un răgaz de gândire. După ce apele s-au mai liniștit, i-am spus că mă accept”.
Viziunea pe termen lung
Vicepremierul a subliniat că vrea să contribuie nu doar la proiecte de infrastructură, ci și la politici publice care schimbă structuri: „Pe de-o parte, discuția cu premierul m-a lăsat să văd un om care încearcă cu toată forța lui să facă bine acestei țări, și, din păcate, oamenii probabil că nu pot să vadă asta acum pentru că asta înseamnă niște tăieri, niște taxe mai mari. E greu pentru oameni să înțeleagă efortul pe care-l face premierul Bolojan. Și pe de altă parte, am simțit că la un moment dat ar trebui să facem mai mult decât să construim spitale, și este foarte bine că facem asta, iar colegele mele continuă să construiască campusul. Dar ar trebui să trecem și la zona de politici publice, să schimbăm mai profund lucrurile”.
Despre aportul specialistelor din societatea civilă în administrarea publică, ea a reținut cuvintele transmise de prim-ministru: „Mi-a spus că are nevoie de perspectiva unui om care face lucrurile altfel. Politicienii sunt obișnuiți de ani de zile să facă lucrurile în același fel și, intrând într-o morișcă de acest gen, au nevoie de oameni care zic: «stai puțin, putem să facem și altfel». Această atitudine, venită din societatea civilă și cu experiența interacțiunii cu statul român, ar fi de bun augur și ar ajuta să împingem lucrurile mai departe”.
Consultarea cu familia și echipa
Decizia a fost, spune ea, una personală: „Decizia mea este 100% personală, asumată de mine. Am discutat cu foarte puțini oameni pentru perspective tehnice, mai ales pentru a vedea ce se întâmplă cu «Dăruiește Viață». După ce m-am asigurat că totul este sub control, am luat decizia eu cu mine”.
Gheorghiu a adăugat că apartenența politică a prim-ministrului nu a fost un criteriu determinant: „Nu contează din ce partid ar fi fost premierul. Dacă aș fi simțit că omul are viziune și vrea să schimbe țara, probabil că aș fi acceptat. Contează omul, nu partidul, iar în cazul premierului Bolojan am simțit asta”.
Reacții publice și atacuri politice
După anunț, au apărut critici și atacuri politice. Ea a comentat: „Imediat după anunț, a apărut primul atac chiar din coaliția de guvernare. Mă gândeam că vor apărea discuții, pentru că orice om care vine într-o astfel de poziție trece prin focul acesta. Problema este că oamenii onești, fără schelete în dulap, sunt expuși unor acuzații false și exploatări ale unor momente personale, ceea ce nu cred că este corect pentru viitorul politic al țării”.
Referitor la modul în care ar trebui purtat dialogul public, a spus: „Mie mi se pare că ar trebui să discutăm pe principii, pe argumente, pe ce e bine pentru țară, nici de cum pe atacuri la persoană. Sper ca peste cinci ani să ne uităm altfel la oamenii politici și să vedem că au evoluat. Atacurile la persoană creează în societate un sentiment foarte profund greșit și transmit oamenilor o percepție negativă asupra clasei politice. Este o lipsă de maturitate politică și de maturitate în general”.
Despre colaborarea cu membrii Cabinetului a spus: „Am vorbit cu membri ai Guvernului din toate partidele și am avut întâlniri extrem de eficiente și deschise. Inclusiv cu social-democrații, care m-a primit destul de bine și cu care am reușit să avansez în proiecte, sper”.
Legătura cu activitatea din societatea civilă
Gheorghiu a abordat și tema organizației pe care a condus-o anterior, punctând că și trecerea în zona decizională poate întări ONG-urile: „Absolut deloc. Atunci când din societatea civilă un om intră în zona decizională, ONG-ul câștigă forță, pentru că se arată competența. Dacă am reușit să construim atât de multe, de ce nu am putea să construim și la nivel de politici publice care să aibă impact asupra întregii țări? Societatea civilă este mult mai puternică decât clasa politică, și cred că este momentul să profite de această oportunitate”.
Ea a transmis un mesaj de încurajare pentru cei din societatea civilă, în special pentru femei: „Vreau să încurajez oamenii, mai ales femeile, să fie mai active și să intre în această zonă. Nu putem să schimbăm țara dacă nu avem curajul să încercăm. Poate fi o încercare dificilă, dar merită pentru a pune umărul la binele României”.
Transparență financiară și viața de ONG
Despre salarizare și transparență, a reamintit că rapoartele organizației au fost publice: „Întotdeauna salariile noastre au fost publice în rapoartele de activitate. Noi eram o echipă între 6 și 11 oameni, cu un buget de salarii în jur de 100.000 de euro. Dacă noi cu această sumă am reușit să facem proiecte de 53 de milioane de euro, mie mi se pare o eficiență extraordinară. Venitul meu lunar era de 20.000 de lei. Acesta mi-a dat confortul să lucrez 10-14 ore pe zi, fără weekend, să duc responsabilitatea proiectelor și să reprezint organizația la evenimente fără să arăt ca un cerșetor”.
Amintind de începuturi, a povestit: „Trei ani de zile am făcut voluntariat. Munceam 10-12 ore la job, aveam copil, făceam teme, apoi lucram la proiect. Primul nostru proiect de la Timișoara a fost realizat astfel, timp de trei ani, dormind doar trei-patru ore pe noapte”.
Despre necesitatea unui venit stabil pentru a conduce proiecte mari: „Nu poți să faci proiecte de acest gen fără să ai un venit. Este normal ca orice om care muncește cinstit să fie plătit. Este o dovadă a competenței că am acoperit cheltuielile administrative din dobânzi și sponsorizări, astfel încât toți banii de la oameni și companii să meargă 100% în proiecte”.
Perspective asupra campusului medical
Planurile pentru campusul medical rămân o prioritate practică: „Campusul medical va asigura tratament complet multidisciplinar pentru orice pacient copil. Va oferi condiții normale și civilizate pentru părinți, medici și rezidenți, spații de cazare pentru cei care vin din afara Bucureștiului, cantină pentru personal, logistică eficientă și sustenabilitate în managementul spitalului”.
Primele impresii din ședințele de guvern
Despre debutul în întâlnirile oficiale a mărturisit: „Acum eu nu pot să-mi dau seama cum erau înainte ședințele de guvern, că n-am avut această experiență. Eu m-am simțit bine, nu m-am simțit deloc rău, n-am simțit ostilitate. Iau lucrurile așa cum vin și pornesc de la ideea că oamenii cu care lucrez își doresc cu adevărat să facă lucruri bune. Nu am văzut în guvernul României nicio ședință și nicio întâlnire cu conflicte sau tensiuni. Cred că asta ar putea să fie surprinzător pentru cei care ne privesc”.
În ansamblu, tranziția din societatea civilă în guvern rămâne pentru ea o oportunitate de a transforma bune practici în politici publice și de a aduce competență administrativă în decizii la nivel național.
