Creșterea prețurilor apartamentelor în România: cauze și consecințe
În ultimul an, prețurile apartamentelor au urcat semnificativ în România, marcând un salt de 11% la nivel național și chiar 16% în București, depășind media Uniunii Europene. Această evoluție ridică întrebări legate de motivele care au dus la scumpirea rapidă a locuințelor și dificultățile tot mai mari în accesarea unei proprietăți.
Dezechilibrul dintre cerere și ofertă pe piața imobiliară
Un factor principal al majorării prețurilor este diferența semnificativă dintre cerere și ofertă. Cererea pentru locuințe în marile orașe rămâne puternică și chiar crește, pe când numărul noilor locuințe disponibile scade sau se dezvoltă foarte lent. În 2024, numărul locuințelor finalizate s-a redus cu circa 15% la nivel național, iar în București chiar mai mult, peste 20%. În paralel, cererea s-a majorat cu 7%, ceea ce amplifică presiunea asupra prețurilor și face cumpărarea unei locuințe o provocare pentru majoritatea românilor.
Conform avocatului Dumitru Lazăr, birocrația și reglementările urbanistice reprezintă obstacole majore în dezvoltarea imobiliară. Procedurile greoaie, planurile urbanistice suspendate și complexitatea autorizărilor întârzie construirea noilor proiecte. În plus, restricțiile privind terenurile construibile în zonele dense și dificultățile financiare ale dezvoltatorilor, cauzate de creșterea dobânzilor, limitează investițiile.
Masa mare de cumpărători cu venituri ridicate
Analistul imobiliar Cristian Istrătescu explică că un număr semnificativ de români dispune de venituri substanțiale, ceea ce susține prețurile ridicate ale apartamentelor. În București, prețul mediu pe metru pătrat depășește 2.000 de euro, iar salariile medii sunt în creștere, ceea ce reflectă un indice de accesibilitate relativ favorabil pentru unii cumpărători.
În plus, România oferă unul dintre cele mai atractive randamente la nivel european din închirierea locuințelor, cu chirii de aproximativ 6,5%. Pe piață activează categorii profesionale bine plătite, precum IT-iști, medici sau antreprenori, care alimentează cererea pentru locuințe, chiar dacă prețurile sunt ridicate.
Provocările economice și riscurile achizițiilor imobiliare
Avocatul Elisabeta Stan subliniază incertitudinile persistente pe piața imobiliară începând cu anul 2020. Creșterea semnificativă a costurilor materialelor de construcții și ajustările salariale au generat un nou val de scumpiri estimat la circa 15% în 2024. Aceste variații determină dezvoltatorii să majoreze constant prețurile, într-un context cu previzibilitate redusă a costurilor.
Deși salariile din România sunt încă modeste în comparație cu alte țări europene, dorința de proprietate rămâne puternică. Mulți români achiziționează locuințe prin credite ipotecare sau ajutor familial, căutând stabilitate și protecție împotriva inflației, dar riscurile economice și juridice sunt semnificative pe termen mediu și lung.
Probleme structurale ce mențin prețurile la un nivel ridicat
Pe lângă cerere și ofertă, accesibilitatea locuințelor este influențată de lipsa politicilor publice eficiente care să armonizeze piața. România se confruntă cu un deficit semnificativ de locuințe sociale și cu o intervenție limitată a statului pentru creșterea ofertei accesibile. Privatizările din trecut și investițiile publice restrânse au condus la o piață dominată de sectorul privat.
Mai mult, legislația nereglementată privind chiria afectează stabilitatea chiriașilor, care sunt deseori motivați să achiziționeze o locuință pentru a evita instabilitatea. Fiscalitatea redusă asupra proprietăților face investițiile imobiliare atrăgătoare pentru speculatori, iar reglementările în urbanism, deseori incoerente și aplicate cu întârziere, împiedică dezvoltarea proiectelor noi.
Influența corupției în sectorul construcțiilor asupra prețurilor
Un aspect adesea invocat ca factor al creșterii costurilor în imobiliare este fenomenul comisionărilor neoficiale în construcții, care pot varia între 3 și 30% din valoarea unui contract. Această practică, larg răspândită, amplifică costurile finale ale lucrărilor, influențând astfel prețul de vânzare al locuințelor.
Potrivit antreprenorilor din domeniu, aceste „comisioane de bun simț” sunt adesea oferite pentru facilitarea contractelor și devin o realitate acceptată pe piața construcțiilor din România.
