UE găsește o cale pentru folosirea activelor rusești pentru Ucraina
Articolul 122 TFUE, soluția pentru a ocoli opoziția și a debloca activele rusești pentru Ucraina
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit, la nivel de ambasadori, să invoce articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a permite prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei prin majoritate calificată. Măsura urmărește să împiedice un veto care ar fi blocat până acum posibilitatea de a folosi activele rusești înghețate în UE în sprijinul Ucrainei.
Activele financiare aparținând băncii centrale ruse, în valoare totală de aproximativ 235 de miliarde de euro, au fost înghețate după invazia din februarie 2022. Majoritatea acestor fonduri – în jur de 210 miliarde de euro – sunt depozitate într-un stat membru care își exprimă rezerve legate de riscurile financiare și juridice ale unei operațiuni de utilizare a acestor resurse.
Regula precedentă cerea un vot în unanimitate la fiecare șase luni pentru reînnoirea sancțiunilor, ceea ce oferea posibilitatea unei blocări prin veto. Invocarea articolului 122 permite acum adoptarea măsurilor printr-o majoritate calificată (cel puțin 15 din 27 de state membre, reprezentând minimum 65% din populație), reducând astfel riscul de paralizie decizională.
Conform textului aprobat de ambasadori, invocarea are la bază faptul că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei cauzează provocări economice severe„, același argument folosit anterior, de exemplu, în timpul pandemiei pentru a facilita anumite decizii comune. Decizia adoptată la reuniune urmează să fie confirmată printr-o procedură scrisă programată ulterior.
Planul susținut de executivul european prevede transformarea unei părți din activele rusești înghețate într-un mecanism prin care Ucraina ar primi un „împrumut de reparaţii„, estimat la cel puțin 90 de miliarde de euro. Conceptul propune ca Ucraina să ramburseze acest împrumut doar după ce Rusia ar plăti reparații de război; până atunci, activele folosite ar urma să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre, pentru a limita riscul nerambursării.
Autoritățile din statul depozitar își manifestă prudența: solicită ca toate activele înghețate în UE să fie incluse în mecanism și cer garanții financiare clare din partea celorlalte state înainte de a-și da acordul. De asemenea, există temeri privind posibile repercusiuni din partea părții ruse, care a calificat ideea drept un „furt”.
Criticii observă că, în practică, inițiativa echivalează cu o confiscare a activelor rusești dacă Moscova refuză să plătească vreodată reparații – un scenariu considerat puțin probabil sub actuala conducere. În ciuda acestor discuții, reînnoirea sancțiunilor la fiecare şase luni rămâne formal obligatorie, dar noua procedură face mult mai dificilă blocarea lor.
