Presiunea asupra Belgiei: ce se întâmplă cu activele rusești înghețate
State influente din Vest intensifică presiunile asupra Belgiei pentru a accepta utilizarea dobânzilor generate de activele rusești înghețate în scopuri de reconstrucție și apărare a Ucrainei. Propunerea vizează transformarea acestor venituri financiare în împrumuturi sau credite care să susțină eforturile Kievului.
Contextul și suma aflată în discuție: active rusești înghețate
Aproximativ 190 de miliarde de euro aparținând Rusiei rămân blocate în conturi administrate de o platformă financiară cu sediul la Bruxelles. Până recent, multe state au evitat să utilizeze aceste fonduri, invocând riscuri juridice și financiare, însă în ultimele săptămâni pozițiile s-au schimbat sub influența unor demersuri internaționale.
Cine propune ce și de ce?
Un document pregătit de administrația americană din trecut cere aliaților din G7 să confişte sau să valorifice într-o formă echivalentă aceste fonduri pentru finanțarea apărării ucrainene, iar un lider european a îndemnat la transformarea unei părți semnificative într-un pachet de împrumuturi destinat achizițiilor militare pentru Kiev. La rândul său, Executivul Uniunii lucrează la un cadru juridic pentru a crea ceea ce numește „credit reparatoriu”, pe ideea că agresorul trebuie să suporte costurile cauzate de război.
Poziția Belgiei și cerințele sale
Guvernul belgian a reacționat cu prudență: premierul a solicitat ca toate statele membre să își împartă în mod colectiv riscurile legale și financiare asociate operațiunii, cerând garanții că Belgia nu va rămâne singura responsabilă în cazul unor pierderi sau al unor recuperări judiciare viitoare.
Critici din alte capitale au punctat că profiturile generate de platforma financiară sunt impozitate în Belgia, ceea ce a alimentat nemulțumiri privind distribuirea riscurilor: „Timp de trei ani, Belgia a susținut că Euroclear este o companie belgiană, iar acum, când vine vorba de împărțirea riscurilor, afirmă că este o companie europeană”, a declarat un diplomat european citat de o publicație financiară internațională.
Reacții și divergențe între parteneri
Răbdarea unor state membre pare epuizată, iar exemplele țărilor care au preluat inițiativa în livrarea de armament către Ucraina sunt invocate în discuții. „Nu mai există soluții comode. Fiecare trebuie să facă ce poate”, a afirmat un diplomat al UE.
- Există propuneri ca dobânzile încasate de pe activele blocate să fie folosite ca sursă de finanțare pentru echipamente militare și sprijin financiar către Ucraina.
- Comisarul responsabil și reprezentanții executivului european susțin că măsura nu ar însemna o confiscare directă a activelor, ci valorificarea dobânzilor în cadrul unui mecanism conform legislației comunitare.
- Belgia cere garanții suplimentare, considerând că propunerile actuale nu acoperă suficient riscurile asumate de stat.
Calendarul propus și sumelor colectate
Obiectivul Bruxellesului este finalizarea unui acord pentru un pachet de împrumuturi în valoare de 140 de miliarde de euro până în decembrie, cu plăți preconizate pentru a doua parte a anului 2026. Între timp, datele disponibile arată că autoritățile belgiene au încasat, începând din 2022, circa 3,6 miliarde de euro din impozitele aplicate profiturilor generate de activele înghețate ale unor entități ruse sancționate.
Declarații și tensiuni politice
Executivul susține că aceste sume sunt destinate sprijinirii Ucrainei, însă doar o parte a fondurilor a ajuns efectiv la autoritățile de la Kiev. Premierul belgian s-a apărat public de acuzații legate de folosirea banilor: „Unii spun pe la colțuri că speculez pe seama războiului, că vreau să păstrez pentru mine un miliard din acești bani. La mine în cartier, un miliard e mărunțiș, în raport cu riscul pe care ni-l asumăm”, a spus el, o declarație care a generat reacții mixte în rândul liderilor europeni.
Critici au subliniat nivelul relativ scăzut al contribuției militare în ultimii ani în comparație cu alte state, în timp ce susținătorii poziției belgiene afirmă că deciziile urmăresc protejarea intereselor naționale.
