Previziuni macroeconomice pentru 2026: creștere modestă, inflație în scădere
O echipă de economiști universitari publică estimări care anticipează pentru 2026 o creștere economică moderată, susținută de investiții și de îmbunătățirea eficienței administrației, nu prin majorări de taxe. Analiza indică un avans al PIB de aproximativ 0,8%, o inflație medie de circa 7% și majorări salariale în jur de 6,5%, condiționate de evoluțiile politicilor fiscale și de absorbția fondurilor europene.
Previziuni macroeconomice pentru 2026 — cifre cheie
- Creștere economică estimată: +0,8% pentru 2026.
- Inflație medie: ~7% în 2026, cu temperare până spre ~4,2% la finalul anului și ~3,3% până în 2027.
- Majorări salariale: în jur de 6,5% pe anul curent, ușor sub inflația medie, cu perspective de recuperare reală în a doua jumătate a anului.
Riscuri politice și financiare
Experții avertizează că tensiunile politice pot afecta capacitatea autorităților de a menține disciplina bugetară și pot genera presiuni asupra finanțării publice. Un context politic instabil ar putea submina eforturile de consolidare fiscală și ar readuce îngrijorări pe piețele financiare.
„Cu toate acestea, tensiunile politice sau evoluțiile care ar putea submina capacitatea coaliției de guvernare de a menține o consolidare fiscală graduală ar putea reaprinde îngrijorările economice și genera presiuni serioase de finanțare”, conclude coordonatorul echipei de cercetare.
Consolidare fiscală fără majorări de taxe
Analiza subliniază că ajustarea bugetară ar trebui realizată prin reforme structurale și eficientizarea cheltuielilor publice, nu prin creșteri semnificative ale impozitelor. Eforturile recomandate includ optimizarea administrației, digitalizare și creșterea colectării fiscale, precum și o absorbție mai eficientă a fondurilor externe pentru a finanța investiții.
„În momentul de față, considerăm că nu mai sunt necesare creșteri semnificative de impozite și taxe. Ținta de deficit pentru acest an poate fi atinsă și fără măsuri fiscale suplimentare dureroase.”
„în primul rând pe absorbția eficientă a fondurilor europene, care pot susține investițiile fără a pune presiune suplimentară pe buget.”
„ajustarea ar trebui realizată prin eficientizarea statului – reformă administrativă, optimizarea cheltuielilor, digitalizare și creșterea ratei de colectare a impozitelor – nu prin noi majorări de taxe. Continuarea creșterilor de impozite și taxe ar pune o povară excesivă pe economia reală, afectând atât gospodăriile, cât și companiile.”
Inflație, salarii și puterea de cumpărare
Previziunile arată o temperare graduală a inflației pe parcursul anului, ceea ce, combinat cu creșterea moderată a salariilor, ar putea duce la o presiune temporară asupra veniturilor reale. Totuși, pe măsură ce dezinflația avansează și creșterile salariale depășesc inflația în a doua parte a anului, se poate asista la o îmbunătățire a puterii de cumpărare.
„Perioada următoarea va rămâne una de ajustare. Pe lângă impactul măsurilor fiscale, presiunea inflaționistă continuă să afecteze puterea de cumpărare. Estimările noastre indică o inflație medie de aproximativ 7% în acest an, dar cu o tendință clară de temperare. Până la finalul acestui an, inflația ar putea coborî spre 4,2%, urmând să se reducă în continuare la circa 3,3% până la finalul lui 2027”.
„Totuși, în a doua parte a anului 2026, creșterile salariale ar putea depăși ritmul inflației, marcând începutul unei creșteri a salariilor reale.”
Evaluarea anului precedent și perspectiva pentru 2027
Analiza remarcă faptul că 2025 a fost marcat de o creștere economică modestă, afectată de măsuri fiscale de consolidare, dar susținută parțial de investiții finanțate din surse externe. Estimările indică o reziliență moderată și o revenire mai pronunțată în 2027.
„După o creștere de 0,9% an/an în primele nouă luni din 2025, economia a încheiat, probabil, anul precedent într-o notă slabă. Estimăm o creștere de aproximativ 0,8% pentru întregul an 2025, ușor sub consensul pieței, de circa 1%. Acest rezultat ar indica o oarecare reziliență economică, având în vedere amploarea și impactul măsurilor fiscale. Anul acesta, creșterea PIB și inflația medie ar putea rămâne la niveluri similare cu cele din anul precedent, iar perspectivele indică o îmbunătățire graduală a dinamicii economice. Ne așteptăm la o creștere anuală similară, cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. Pentru 2027 anticipăm o revenire mai pronunțată, de +2,6%”.
„Contribuția exporturilor nete a rămas negativă, însă mult mai redusă comparativ cu anul anterior, în condițiile în care exporturile au reușit să crească într-un context european relativ rezilient, în pofida șocului tarifelor vamale, și pe baza îmbunătățirilor logistice la frontieră asociate aderării la spațiul Schengen. În același timp, importurile au încetinit, pe fondul cererii interne mai slabe”, explică analiza.
De ce contează eficiența statului
Concluzia principală a studiului este că reducerea dezechilibrelor macroeconomice trebuie urmărită prin discipline bugetare și reforme care sporesc productivitatea și transparența cheltuielilor publice. Acest traseu ar oferi semnale de stabilitate investitorilor și ar diminua dependența de finanțarea externă.
„Pe lângă reducerea consecventă a deficitului bugetar, este esențială și corectarea deficitului de cont curent, unde componenta dominantă rămâne deficitul comercial. O economie sănătoasă are nevoie de echilibre atât interne, cât și externe. Pentru acest an, un deficit bugetar sub 6,5% și o reducere a deficitului de cont curent spre aproximativ 7% (de la 8% anul trecut) ar indica faptul că economia începe să revină pe o traiectorie sustenabilă. Aceste ajustări ar transmite investitorilor un semnal de stabilitate și ar reduce dependența de finanțarea externă.”
„Perspectivele ar putea începe să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului 2026, întrucât inflația este de așteptat să scadă semnificativ, susținută de efecte de bază favorabile, de un deficit de cerere (consum redus), o creștere mai lentă a salariilor și de normalizarea așteptărilor inflaționiste. Împreună cu majorarea planificată la mijlocul anului a salariului minim, de aproape 7%, aceste evoluții ar trebui să sprijine veniturile reale și încrederea consumatorilor. De asemenea, ne așteptăm ca exporturile nete să aibă o contribuție pozitivă semnificativă la creșterea economică, în condițiile în care consumul intern rămâne, în general, temperat, iar economia UE dă dovadă de o relativă reziliență economică, așa cum consideră majoritatea analiștilor. Per ansamblu, estimăm că și investițiile vor oferi un nou impuls important PIB-ului în 2026, susținute de perspectiva unei absorbții ridicate a fondurilor europene și de un nivel ridicat al investițiilor publice”
În ansamblu, scenariul de bază proiectează o redresare lentă, dar posibilă, cu condiția menținerii unei politici fiscale prudente și a prioritizării investițiilor și reformelor administrative.
