Violența împotriva personalului feroviar: decesul unui controlor deschide o amplă dezbatere
Un atac mortal asupra unui controlor de tren a readus în prim-plan problema violenței împotriva personalului feroviar și a declanșat discuții despre ce măsuri pot fi luate pentru a preveni astfel de tragedii.
Colegi ai victimei au ţinut un moment de reculegere în memoria controlorului, care fusese lovit în timpul unui control efectuat într-un tren regional. Potrivit relatărilor, pasagerul verificat nu avea bilet valabil; după ce i s-a cerut să coboare la următoarea staţie, acesta l-ar fi lovit de mai multe ori cu pumnul. Victima a intrat în stare de inconştienţă, a fost reanimată şi transportată la spital, unde a murit a doua zi din cauza unei hemoragii cerebrale. Presupusul agresor se află acum în arest.
Factori care alimentează violența împotriva personalului feroviar
Statisticile arată că problema nu este izolată: aproximativ 3.000 de angajaţi ai companiei feroviare au fost victime ale unor infracţiuni în ultimul an. În medie, potrivit Ministerului de Interne de la Berlin, zilnic cinci angajaţi ai companiei sunt agresaţi fizic şi patru sunt ameninţaţi. Multe dintre persoanele care lucrează în transportul feroviar spun că, din teamă pentru propria siguranţă, evită uneori controalele de bilete.
Jonas Rees, cercetător care a studiat fenomenul, a explicat că nu este un fenomen nou, dar că intensitatea acestuia a crescut în ultima perioadă. În cercetările sale, realizate în cadrul unei instituţii academice, el a identificat factori care favorizează apariţia violenţei: consumul de alcool, trenurile supraaglomerate, întârzierile și transportul spre sau dinspre evenimente cu mulțimi mari. De asemenea, anumite momente ale săptămânii — în special vineri seară şi sâmbăta — sunt asociate cu un număr mai mare de incidente.
Violenţa verbală şi fizică apar frecvent în timpul controalelor de bilete. „Ştim că probabilitatea violenţei creşte atunci când potenţialii făptaşi pot scăpa din acea situaţie fără a fi recunoscuţi. Şi de aceea căile ferate sunt un mediu predestinat violenţei: făptaşii sunt în spaţiu public, adesea au consumat alcool şi au posibilitatea să coboare la următoarea staţie şi să dispară.”
Cine mai este vizat și de ce
Nu doar personalul feroviar este afectat: poliţiştii, pompierii sau echipele de intervenţie se confruntă tot mai des cu agresiuni în exercitarea atribuţiilor. Rees explică legătura: „Un element care-i leagă pe toţi este faptul că poartă uniformă. Poliţiştii sunt agresaţi pentru că reprezintă statul şi controlorii de tren fiindcă reprezintă compania de căi ferate”. De asemenea, şi persoane din domenii care nu poartă uniformă, precum profesorii, raportează o creştere a agresivităţii din partea elevilor sau a părinţilor.
Măsuri propuse: pedepse mai dure sau prevenţie?
Reacţiile oficiale variază. Ministrul federal de Interne a cerut o aplicare mai aspră a legii: „Aştept ca făptaşul să fie pedepsit cu toată asprimea legii pentru fapta sa brutală”.
Pe de altă parte, expertul citat susţine că intensificarea pedepselor nu va descuraja în mod eficient incidentele spontane. „În cazul unor situaţii spontane care escaladează şi duc la violenţă făptaşul nu se gândeşte că pedeapsa tocmai a fost înăsprită. De aceea pedepsele mai severe nu ajută neapărat la împiedicarea violenţei spontane.”
- Creşterea numărului de agenţi de securitate la bordul trenurilor;
- Antrenamente de dezescaladare pentru personalul feroviar;
- Posibilitatea legală ca controlorii să renunţe la un control dacă situaţia devine periculoasă;
- Analiza instalării turnicheţilor la intrarea pe peroane pentru a reduce nevoia controalelor în tren.
Deznodământul tragic readuce în discuţie balanţa între sancţiuni şi prevenţie şi pune presiune pe autorităţi şi operatorii feroviari să găsească soluţii care să protejeze angajaţii aflaţi în prima linie a transportului public.
