Profilul profesional al managerului școlar: ce schimbă noul document
Ministerul Educației a lansat în consultare publică un nou profil profesional al managerului școlar care redefinește rolul directorului ca lider educațional și administrator al instituției. Documentul propune cinci direcții esențiale de competență și ridică discuția despre separarea activității manageriale de cea didactică. „Așa cum arată acest profil, el conturează profesia managerială ca pe una distinctă. (…) Componenta de activitate didactică iese din calcul”, spune expertul în politici educaționale Marian Staș.
Ce prevede noul profil profesional al managerului școlar
Proiectul structurează funcția de conducere în jurul a cinci domenii principale, menite să ofere o viziune clară asupra responsabilităților și competențelor necesare pentru gestionarea unei școli moderne.
- Leadership educațional și orientare strategică – implică managementul schimbării, dezvoltarea organizațională, leadership incluziv și aplicarea unor valori și principii în conducerea instituției.
- Management operațional, administrativ și financiar – include respectarea cadrului juridic și etic, gestiunea riscurilor, folosirea instrumentelor digitale și comunicarea corectă a informațiilor.
- Managementul calității și evaluare internă – presupune raportare instituțională, responsabilitate publică, politici de incluziune și utilizarea datelor pentru îmbunătățirea calității procesului educațional.
- Managementul curriculumului și dezvoltarea profesională – vizează gestionarea resurselor umane, susținerea proceselor de învățare și asigurarea succesului școlar al elevilor.
- Comunicare, parteneriate și colaborare cu comunitatea – se referă la rezolvarea conflictelor, participarea în proiecte internaționale, inițiative de antreprenoriat educațional și atragerea de resurse externe.
Reacția expertului: profesionalizarea rolului de director
Marian Staș apreciază că profilul este o încercare de a consacra funcția managerială ca una distinctă, concentrată pe conducerea organizațională mai degrabă decât pe activitatea didactică: „Consacră directorul școlar ca pe un profesionist al managementului și leadershipului în primul rând. Ca atare, are relevanță aproape integrală în zona de conducere, de coordonare și în zona curriculară”.
Expertul subliniază că rolul ar trebui să fie dedicat în principal managementului instituției, fără alte sarcini didactice: ,,E un întreg bine definit și care, așa cum arată el acum, conscacră această poziție ca pe o profesie distinctă, fără alte activități de predare. (..) Faptul de a consuma timp, de a intra la clasă și de a preda, cred că e posibil să aibă mai degrabă un impact negativ asupra îndeplinirii competențelor din profil”.
Despre organizarea carierei manageriale, el afirmă clar: „Pledoaria mea este pentru o activitate distinctă: cinci ani, cât este manager școlar, face leadership și management, nu altceva”.
Câți directori ar îndeplini noile criterii
Referitor la gradul de pregătire al directorilor în fața acestor noi cerințe, Staș estimează o distribuție tip curbă normală, cu majoritatea în zona medie: „Probabil că aproximativ 70% dintre ei îndeplinesc criteriile la nivel mediu, în jur de 15% la nivel bun și foarte bun și aproximativ 15% la nivel mai puțin bun și slab”.
Formare și vulnerabilități identificate
Specialistul remarcă apariția mai multor programe de formare pentru manageri școlari, atât prin politici publice, cât și prin inițiative independente, menite să consolideze abilitățile de leadership și management strategic: „În ultimii ani au apărut mai multe programe de formare pentru directori, „atât la nivel de politici educaționale oficiale (adică ale Ministerului Educației), cât și la nivelul unor programe foarte performante și cu o bună reputație, cum e de pildă AVE (Asociația pentru Valori în Educație), un program focalizat pe ceea ce înseamnă pregătirea directorilor ca lideri de organizații, ca manageri strategici”.
Totodată, expertul punctează că principalul punct slab rămâne leadershipul educațional: ,,Vulnerabilitatea cheie a profilului acesta pentru directorii din România este descriptorul numărul 1, și anume cel legat de leadership și orientare strategică. De ce? Pentru că nu au făcut așa ceva. Într-un sistem centralizat comunist nu ai cum să faci așa ceva, până când nu ai un mecanism – cum e ordinul 4444/2025 al lui Daniel David sau cum a fost mecanismul de școli pilot – care să coboare procesul de elaborare de curriculum la nivelul școlii. (…) Numărul de școli pilot (foarte puține) e un indicator care vorbește de la sine despre lipsa de asumare a viziunii strategice. Dacă ar fi să evaluez prin notă profilul colectiv al oamenilor care conduc școlile la noi, este, să zic așa, de nota 4-5″.
Pe celelalte dimensiuni ale profilului, evaluarea este mai pozitivă: managementul operațional, managementul calității, gestiunea curriculumului și comunicarea/parteneriatele obțin note în general superioare celor pentru leadership. „Leadership înseamnă schimbare de paradigmă, nu a face același lucru cu instrumente mai sofisticate”.
Perspective: o profesie distinctă până în 2030?
Staș estimează că implementarea acestui profil ar putea accelera profesionalizarea completă a funcției de director în următorii ani: ,,Mă aștept ca într-un interval rezonabil, să spunem 2030, ceea ce Ionela Neagoe (directoarea Colegiului Național Gheorghe Lazăr) a cerut și a argumentat solid, și anume profesia distinctă de director de școală, să se materialize”.
