Consumul de alcool și tutun la adolescenți: date și reacții după un bal școlar
Ce arată cifrele despre consumul de alcool și tutun la adolescenți
Un studiu european din 2024 arată că 41% dintre adolescenții din România au consumat alcool în ultimele 30 de zile, iar aproximativ 81% au încercat alcoolul cel puțin o dată în viață, peste media Uniunii Europene. Totodată, circa 26% dintre tinerii de 15–16 ani au fumat tutun în ultimele 30 de zile (față de ~18% media europeană), iar aproape unul din trei adolescenți a încercat țigările electronice. Aceste date plasează România peste media europeană atât la consumul de alcool, cât și la cel de tutun.
Cum s-au tradus statisticile în realitate: mărturia unui psiholog
Psihologul care a participat la un bal pentru liceeni descrie scene care reflectă aceste cifre: un eveniment la care au fost prezenți sute sau chiar peste o mie de elevi, cu atmosferă veselă, dans și întâlniri între prieteni, dar și cu elemente îngrijorătoare.
„La Balul Balurilor din Sibiu am văzut mulți copii fericiți, sute sau chiar peste o mie de copii care dansau, zâmbeau, își revedeau prietenii, se îmbrățișau și se simțeau bine într-o seară de sâmbătă”
El remarcă efortul elevilor în pregătirea momentelor artistice, dar atrage atenția că bucuria nu trebuie să vină în orice condiții: „Dar parcă nu oricum și oricând. Și aici încep discuția despre ce NU mi-a plăcut la bal”
Aspecte îngrijorătoare observate la eveniment
- Fumatul și țigările electronice: majoritatea tinerilor care așteptau la intrare fumau, inclusiv elevi de liceu și chiar din ciclul gimnazial. Psihologul avertizează asupra efectelor pe termen lung: „Primul impact a fost cu copiii care așteptau să intre la bal. Nu toți, dar marea lor majoritate fumau, fumau țigări electronice și țigări clasice… Prea puțini studenți. Este cea mai tristă imagine, să constați că mare parte dintr-un grup de copii fumează. Este o problemă de sănătate publică. Gândiți-vă dvs. la efectele în timp. Ce generație de adulți cu probleme de sănătatea vom avea în câțiva ani. Să nu mai zic că o dependență nu vine singură.”
- Consumul de alcool: mulți participanți erau vizibil afectați de alcool: „când eu am plecat în noapte am văzut băieți și fete care consumaseră prea mult alcool și abia se țineau pe picioare. Cei care nu au consumat au fost o minoritate.”
- Promovarea unor modele discutabile: prezența unor interpreți populari a fost însoțită de aplauze, dedicații plătite de copii și mesaje din versuri care nu sunt potrivite pentru minori. Titlul-eveniment și modul în care au fost primiți artiștii au fost criticate: „toată sala a sărit în sus, copiii aveau deja telefoanele luminate și nici nu a început primul vers că deja a primit bani, bani, dedicații de la acei copii, 500, 700, 1000. Vedeam cum primește bani și cum sar dedicațiile. Un cuplu a fost invitat pe scenă, alte dedicații. Și dedicațiile curgeau.”
- Mesaje și conținut din creațiile elevilor: în materialele video realizate de elevi au fost repetate teme precum mașini de lux, țigări, alcool și violență, sugerând că astfel de teme rezonează cu ei: „…în majoritatea clipurilor video pe care ei le-au creat și au fost prezentate, erau câteva idei care se repetau: mașini de lux, țigări și alcool, și violență…”
- Rolul telefoanelor și rețelelor sociale: telefonul rămâne central în viața adolescenților, inclusiv la evenimente sociale, ceea ce intensifică expunerea la conținut neadecvat: „Deci 6 ore la școală fără telefon este o pedeapsă.”
- Atitudinea unor părinți: psihologul observă că unora dintre părinți nu li s-a părut problematică prezența copiilor minori la un eveniment în care se consuma alcool și tutun și în care liderii serii erau interpreți care transmit mesaje discutabile: „Mă uitam cum mamele și tații parcau și lăsau copii să coboare… Mă refer la copiii de 12, 13, 14 ani, care au fost expuși și susținuți să participe la un eveniment unde se consuma din greu tutun și alcool…”
Reacții directe și concluzii
Evenimentul a avut și momente muzicale virale în rândul elevilor: „Dați-i să bea că e supărată. E supărată c-a fost înșelată”.
Psihologul trage concluzia că problema principală nu sunt rețelele sociale în sine, ci lipsa unor limite și a unei educații constante din partea adulților: „Nu tiktoku e problema dragii mei. Nu ăla e diavolul… Nu ceva din exterior îi influențează atât de mult, mai ales dacă tu ai creat un interior puternic, ci pur și simplu iresponsabilitatea noastră generalizată. Nu doar copiii de astăzi sunt complet diferiți, cât și părinții.”
În discuție rămân întrebări despre responsabilitatea părinților, a școlii și a comunității în raport cu consumul de alcool și tutun la adolescenți și despre ce modele sunt promovate în cercurile lor sociale. Dacă evenimentul ar fi fost destinat exclusiv adulților, contextul ar fi fost diferit, conchide psihologul.
