Fraude digitale generate de AI: cum ne pun în pericol credibilitatea și banii
Pe măsură ce tehnologia avansează, inteligența artificială devine tot mai prezentă în mediul digital — de la recomandări personalizate la generarea automată de texte și imagini. În paralel, această evoluție deschide și noi oportunități pentru atacuri cibernetice: fraudele digitale generate de AI devin tot mai sofisticate și mai greu de identificat de către utilizatori.
Expunerea publicului la fraude digitale generate de AI
Un studiu recent realizat de o companie din domeniul plăților arată că persoanele care nu pot distinge între conținutul fals creat cu ajutorul AI și cel real sunt de peste cinci ori mai expuse la fraude digitale. Tot în acest studiu, șase din zece respondenți au observat o creștere semnificativă a reclamelor suspecte sau aparent frauduloase în 2025, iar mai puțin de patru din zece (35%) verifică dacă o ofertă provine dintr-o sursă verificată înainte de a interacționa cu ea.
Impactul tentativelor de înșelătorie
Rezultatele indică o legătură clară între nivelul de educație digitală și riscul de a fi păcălit online. Printre constatările esențiale se numără:
- 38% dintre respondenți rareori citesc mai mult decât titlul unei știri online sau a unui mesaj din rețelele sociale înainte de a-și forma o opinie.
- Titlurile false generate cu AI au de peste două ori mai multe șanse să păcălească consumatorii decât recenziile false ale clienților (26% față de 10%).
- Cei care distribuie conținut digital înainte de a-i verifica acuratețea sunt mai predispuși la înșelătorii (37%) comparativ cu cei care verifică înainte de a distribui (30%).
Aceste comportamente — parcurgerea rapidă a titlurilor și distribuirea impulsivă — facilitează difuzarea înșelătoriilor sofisticate, inclusiv a celor construite cu ajutorul AI.
Costuri economice și consecințe personale
Fraudele online generează pierderi economice semnificative: în România, estimările indică pierderi de peste 800 de milioane de lei pe an (aproximativ 160 de milioane de euro), cu o pierdere medie de 731 lei per incident. În plus, un sfert dintre victime petrec peste 24 de ore încercând să remedieze situația — timp și energie pierdute care reduc productivitatea și încrederea în mediul digital.
Pe plan personal, aproape 25% dintre victime au raportat stres, anxietate și rușine, iar 28% dintre cei care nu au raportat fraudele au motivat că rezolvarea nu merită timpul investit. De asemenea, unul din zece utilizatori de rețele sociale admite că nu a luat nicio măsură pentru a se proteja online. Efectele se extind și asupra comportamentului de consum: peste o treime (37%) dintre cei vizați de fraude ezită să mai facă achiziții online.
’’Inteligența artificială are un rol major în îmbunătățirea modului în care trăim și muncim – de la experiențe personalizate la eficiență operațională – dar aduce și noi riscuri. Infractoriii folosesc tot mai mult acest instrument pentru a înșela și a exploata, erodând încrederea în canalele online. A devenit din ce în ce mai ușor să confundăm falsul cu realitatea, consecințele în viața reală fiind pierderea de bani, timp și încredere. Acestea sunt motivele petru care Visa investește în inovație bazată pe AI în colaborare cu parteneri din întreaga industrie. Doar prin acţiune comună putem oferi consumatorilor instrumentele și cunoștințele de care au nevoie pentru a rămâne în siguranță”, a declarat Elena Ungureanu, reprezentantă a companiei care a realizat studiul.
Un test pe platforme de știri
Într-un exercițiu practic desfășurat în luna decembrie, compania a rulat bannere pe trei platforme de știri pentru a analiza reacțiile publicului la conținut ce imita vizual tentativele de fraudă. Banner-ele direcționau către o pagină cu sfaturi practice despre cum să recunoști și să eviți fraudele online.
În 12 zile, bannerele au fost afișate de peste două milioane de ori, iar 22.000 de utilizatori au dat click fără a ști inițial destinația. Majoritatea interacțiunilor (89%) au avut loc de pe smartphone, ceea ce subliniază că expunerea la conținut înșelător este frecventă în contexte mobile, când atenția este fragmentată. Chiar și utilizatorii de pe desktop au fost expuși și au interacționat cu aceste materiale, ceea ce arată vulnerabilitatea generală la capcane digitale.
Rolul AI în detectare și prevenție
Deși infractorii folosesc AI pentru a crea mesaje convingătoare, aceeași tehnologie poate ajuta la protejarea utilizatorilor. Compania care a realizat studiul utilizează instrumente bazate pe AI pentru detectarea și prevenirea fraudelor și a investit masiv în tehnologie și infrastructură — peste 13 miliarde de dolari în ultimii ani — pentru a securiza plățile digitale.
Departamentul de combatere a fraudelor al companiei folosește tehnologii avansate, inclusiv AI generativă, pentru a detecta scheme complexe; în ultimul an, acestora le-au fost atribuite identificări de tentative de fraudă în valoare de peste 1 miliard de dolari.
Soluțiile eficiente nu țin numai de tehnologie: colaborarea între platforme digitale, furnizori de servicii financiare, comercianți și autorități este esențială pentru un mediu online mai sigur și mai transparent. De asemenea, conștientizarea și educația digitală sunt cruciale: mai mult de trei sferturi dintre respondenți consideră securitatea cel mai important factor la plățile online, iar aproape 90% ar alege o metodă care le oferă mai multă protecție.
Detectarea și prevenirea fraudelor digitale generate de AI necesită atât instrumente tehnologice avansate, cât și consumatori informați. Educația digitală, verificările înainte de a distribui conținut și alegerea unor servicii de plată sigure rămân cele mai eficiente bariere în fața înșelătoriilor online.
