Noile recomandări nutriționale: ce propune autoritatea americană de sănătate
Secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a prezentat miercuri un set actualizat de recomandări alimentare care încurajează creșterea aportului de proteine și reducerea consumului de alimente foarte procesate și zahăr adăugat.
Noile recomandări nutriționale — principalele direcții
Ghidurile, revizuite la fiecare cinci ani de către agențiile guvernamentale responsabile cu agricultură și sănătate, propun schimbări clare în modelul alimentar. Printre punctele esențiale se numără:
- Creșterea accentului pe aportul de proteine ca parte din dietă.
- Consumarea a trei porții de produse lactate cu conținut integral de grăsimi pe zi.
- Mai multe cereale integrale bogate în fibre, precum și fructe și legume.
- Limitarea alimentelor foarte procesate și a zahărului adăugat — în special gustările preambalate precum chipsuri, biscuiți sau bomboane.
- Recomandări privind grăsimile: încurajarea gătitului cu uleiuri vegetale (de exemplu ulei de măsline), dar și menționarea unor alternative precum sebu de vită.
- Modificări privind alcoolul: autorii sugerează un consum redus, fără a fixa limite zilnice stricte; totodată, subliniază că anumite persoane ar trebui să evite complet alcoolul (femeile însărcinate, cei în recuperare după tulburări legate de consumul de alcool sau cei care iau medicamente incompatibile cu alcoolul).
În cadrul prezentării, secretarul a formulat un mesaj succint și direct: „Mesajul meu este clar: consumați alimente naturale”.
Reacții ale profesioniștilor la noile recomandări nutriționale
Schimbările propuse au primit opinii mixte din partea comunității medicale. Unele organizații profesionale au salutat accentul pe reducerea alimentelor procesate, zaharurilor adăugate și a excesului de sodiu, subliniind legătura acestor factori cu bolile cronice.
Președintele uneia dintre asociațiile medicale a descris ghidul afirmând: „Ghidul afirmă că alimentele sunt medicamente și oferă îndrumări clare pe care pacienții și medicii le pot folosi pentru a îmbunătăți sănătatea”, a declarat Bobby Mukkamala într-un comunicat.
Totuși, unele voci critice pun la îndoială recomandarea privind creșterea consumului de proteine și revenirea la produse lactate bogate în grăsimi. Un specialist în nutriție a remarcat că propunerea de a consuma mai multe proteine „nu are sens”, considerând că populația beneficiază deja de aport proteic suficient.
O cercetătoare în nutriție a adăugat: „Cu excepția sfatului excelent de a reduce consumul de alimente foarte procesate, care nu erau foarte răspândite pe atunci, aceste recomandări ne duc înapoi la dieta din anii 1950, când toată lumea consuma multă carne și lactate și nu se preocupa prea mult de legume, iar bolile de inimă erau foarte răspândite”, a spus ea.
O organizație dedicată sănătății cardiovasculare a salutat, de asemenea, includerea mai multor recomandări favorabile consumului de legume, fructe și cereale integrale, dar a exprimat îngrijorarea că relaxarea recomandărilor privind sarea și carnea roșie ar putea duce la creșterea consumului de sodiu și grăsimi saturate: „Suntem îngrijorați că recomandările privind condimentarea cu sare și consumul de carne roșie ar putea determina în mod involuntar consumatorii să depășească limitele recomandate pentru sodiu și grăsimi saturate, care sunt principalii factori care determină bolile cardiovasculare”.
Context și alte inițiative
Ghidurile revizuite servesc drept bază pentru programele federale de nutriție, inclusiv pentru alimentația din instituțiile școlare. Oficialul responsabil a subliniat că politica sa alimentară urmărește combaterea obezității și a bolilor cronice. De la preluarea funcției, el a propus și alte măsuri, printre care restricții asupra coloranților alimentari artificiali, dar a inițiat și schimbări controversate în alte domenii de sănătate publică.
