Semnele demenței: cum le recunoaștem și ce putem face pentru a reduce riscul
Uitarea repetată, dificultățile de vorbire, dezorientarea și schimbările de comportament pot indica o problemă de sănătate care evoluează uneori ani înainte de a fi diagnosticată. Episoadele ocazionale de uitare sunt frecvente și nu înseamnă automat că există o afecțiune neurologică. Devine important să cerem sfatul unui medic când simptomele se repetă, afectează activitățile zilnice sau apar împreună cu alte schimbări cognitive.
Demența este o provocare tot mai importantă pentru sănătatea publică, pe măsură ce populația îmbătrânește. Estimările internaționale arată că peste 57 de milioane de persoane trăiau cu demență la nivel mondial, iar anual sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri noi. Boala Alzheimer reprezintă aproximativ 60-70% dintre acestea.
Nu toate cazurile pot fi prevenite, însă cercetările sugerează că unii factori de risc pot fi influențați. O parte importantă a protejării creierului ține de prevenție, de tratarea problemelor medicale și de obiceiurile de zi cu zi.
Ce este demența și cum se deosebește de îmbătrânirea obișnuită
Demența nu este o singură boală, ci un termen care descrie simptome asociate unor afecțiuni ale creierului. Acestea pot afecta memoria, gândirea, limbajul, orientarea și capacitatea de a lua decizii, ajungând să îngreuneze viața independentă.
Pe lângă boala Alzheimer, există forme precum demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența frontotemporală. Simptomele și ritmul în care evoluează diferă de la o persoană la alta.
Odată cu înaintarea în vârstă, poate dura mai mult să ne amintim un nume sau să procesăm informații. În mod obișnuit, însă, aceste schimbări nu împiedică desfășurarea activităților cotidiene. În cazul demenței, dificultățile tind să se repete și pot afecta autonomia: cineva poate uita o conversație recentă, se poate rătăci pe un traseu familiar sau poate întâmpina probleme cu un aparat folosit de multă vreme.
10 semne ale demenței care merită discutate cu medicul
Tulburările de somn, stresul, depresia, unele deficiențe nutriționale sau problemele tiroidei pot influența memoria și concentrarea. Aceste manifestări pot avea cauze diferite, de aceea evaluarea lor trebuie făcută de un specialist, nu prin autodiagnosticare.
Următoarele schimbări pot fi semnale de alarmă, mai ales dacă persistă, se agravează sau apar împreună:
Semnele demenței: uitarea care afectează viața de zi cu zi
Un episod izolat de uitare nu indică neapărat o problemă. Mai îngrijorătoare sunt situațiile în care persoana uită frecvent conversații recente, pune aceeași întrebare de mai multe ori sau nu își amintește programări și responsabilități importante.
Pot apărea dificultăți în administrarea medicamentelor, gestionarea sarcinilor obișnuite ori orientarea în locuri cunoscute. Un indiciu important este repetitivitatea și impactul asupra independenței. Dacă schimbarea este observată și de familie, este indicată o discuție cu medicul.
Dificultăți de planificare și rezolvare a problemelor
Demența poate afecta capacitatea de a organiza activități, de a lua decizii și de a urma mai mulți pași pentru rezolvarea unei sarcini. Plata facturilor, respectarea unei rețete sau gestionarea bugetului pot deveni tot mai confuze.
Greșelile ocazionale pot apărea în perioade aglomerate sau când suntem obosiți. Dacă astfel de dificultăți se repetă și reprezintă o schimbare față de comportamentul obișnuit, este bine să fie evaluate.
Pierderea deprinderilor necesare activităților obișnuite
Un alt posibil semnal este dificultatea de a realiza sarcini pe care persoana le-a făcut ani la rând. Poate avea probleme la folosirea telefonului sau a aparatelor din casă, la pregătirea unei mese familiare ori la parcurgerea unui traseu cunoscut.
În faze mai avansate pot apărea dificultăți la îmbrăcare și la îngrijirea personală. Aceste schimbări nu ar trebui puse automat pe seama neatenției sau a lipsei de voință.
Dezorientare în timp și spațiu
Confundarea ocazională a zilei sau a datei se poate întâmpla oricui. Este mai îngrijorător când persoana nu știe unde se află, nu își amintește cum a ajuns într-un loc ori se rătăcește într-o zonă pe care o cunoaște bine.
Dezorientarea poate crea riscuri, în special pentru cineva care locuiește singur, traversează străzi aglomerate sau conduce. Dacă apare brusc, în câteva ore sau zile, poate avea o cauză urgentă, precum o infecție, o reacție la medicamente sau un accident vascular cerebral, și necesită evaluare medicală rapidă.
Modificări ale percepției vizuale și ale orientării spațiale
Unele afecțiuni pot schimba felul în care creierul interpretează informațiile vizuale. Persoana poate aprecia greșit distanțele, poate avea dificultăți la coborârea treptelor, se poate împiedica des sau poate întâmpina probleme în recunoașterea obiectelor.
Aceste simptome pot avea și cauze oftalmologice ori alte explicații medicale, așa că orice schimbare nouă a vederii trebuie investigată.
Dificultăți de limbaj și comunicare
Persoana poate uita cuvinte uzuale, se poate opri în mijlocul unei propoziții sau poate avea probleme în a urmări discuțiile. Uneori, folosește cuvinte nepotrivite ori întâmpină dificultăți când primește instrucțiuni.
O ezitare ocazională este firească. În schimb, problemele noi și persistente de comunicare, mai ales dacă se accentuează, justifică o evaluare medicală. Din teama de a nu ține pasul cu ceilalți, persoana se poate retrage din conversații și întâlniri.
Pierderea obiectelor și dificultatea de a le găsi
Toată lumea își mai rătăcește cheile sau telefonul. În cazul unei probleme cognitive, obiectele pot fi pierdute des, puse în locuri neobișnuite, iar persoana poate să nu mai reușească să refacă pașii pentru a le găsi. Uneori poate crede că altcineva le-a luat.
O organizare simplă, cu locuri fixe pentru obiectele importante, poate fi de ajutor. Totuși, repetarea acestor episoade merită discutată cu medicul. Este important ca apropiații să răspundă cu calm, fără acuzații sau ironii.
Judecată afectată și decizii neobișnuite
Capacitatea de a evalua riscurile poate scădea. Pot apărea cheltuieli neobișnuite, vulnerabilitate la înșelăciuni, neglijarea igienei sau alegerea unor haine nepotrivite pentru vreme. Persoana poate uita să aibă grijă de un animal ori poate să nu observe pericolele din trafic.
O singură decizie neinspirată nu este suficientă pentru a indica demență. Contează apariția unui tipar nou, mai ales când este însoțit de alte dificultăți cognitive.
Retragerea socială și pierderea interesului
Dificultățile de memorie, comunicare sau orientare pot determina persoana să renunțe la întâlniri, hobby-uri, plimbări ori activități de grup. Uneori, retragerea apare din teama de a greși, de a se rătăci sau de a se simți stânjenită.
Izolarea poate avea numeroase cauze, precum depresia, problemele de auz sau dificultățile de mobilitate. Dacă apare alături de schimbări cognitive, este important să fie luată în serios. Legăturile cu familia și prietenii susțin atât starea emoțională, cât și sănătatea generală.
Schimbări de personalitate, dispoziție și comportament
Uneori, primele schimbări observate de familie nu țin de memorie. O persoană calmă poate deveni iritabilă, suspicioasă sau anxioasă, iar alta își poate pierde inițiativa ori poate reacționa exagerat la situații obișnuite.
Pot apărea tulburări de somn, schimbări rapide de dispoziție sau, în anumite forme de demență, halucinații. Depresia, anxietatea, efectele unor medicamente și alte probleme medicale pot provoca manifestări asemănătoare, motiv pentru care este necesară evaluarea unui specialist.
Când este indicat să cerem ajutor medical
Nu este nevoie ca toate cele zece semne să fie prezente pentru a solicita o consultație. Dacă problemele de memorie, orientare, limbaj sau comportament persistă și afectează activitățile obișnuite, primul pas poate fi o discuție cu medicul de familie, care va recomanda, dacă este necesar, o evaluare de specialitate.
Pentru consultație, poate fi util să notați ce schimbări au apărut, când au început, cât de des se manifestă și ce activități sunt afectate. Menționați medicamentele folosite și celelalte probleme de sănătate. Un membru al familiei care cunoaște bine persoana poate oferi exemple concrete.
Evaluarea poate include discuții despre simptome, teste cognitive, analize de sânge și, când este indicat, investigații imagistice. Unele cauze ale problemelor de memorie pot fi tratate, ceea ce face importantă identificarea lor la timp.
Confuzia apărută brusc, dificultățile de vorbire sau slăbiciunea pe o parte a corpului pot semnala o urgență, inclusiv un accident vascular cerebral. În astfel de situații, sunați la 112.
8 măsuri care pot contribui la reducerea riscului de demență
Nicio măsură nu garantează că demența nu se va dezvolta. Vârsta, moștenirea genetică și alți factori necontrolabili au un rol important. Totuși, activitatea fizică, sănătatea cardiovasculară, stimularea mentală și relațiile sociale pot susține sănătatea creierului.
Inima și creierul sunt strâns legate. Hipertensiunea, diabetul, fumatul și sedentarismul pot afecta vasele de sânge și, în timp, pot influența funcționarea cognitivă.
Faceți mișcare în mod regulat
Activitatea fizică ajută la gestionarea tensiunii arteriale, a glicemiei și a greutății și susține sănătatea cardiovasculară. Mersul alert, bicicleta, înotul, dansul și grădinăritul pot fi opțiuni potrivite pentru multe persoane.
O recomandare generală pentru adulți este cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână, adaptată stării de sănătate, alături de exerciții pentru întărirea musculaturii de două ori pe săptămână. Începeți treptat, iar dacă aveți afecțiuni cronice sau probleme de mobilitate, cereți sfatul medicului.
Alegeți o alimentație echilibrată
O dietă variată poate contribui la controlul colesterolului, al tensiunii și al glicemiei. Includeți legume și fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe în cantități potrivite, pește și surse de proteine de calitate, precum și grăsimi nesaturate.
Limitați excesul de sare și zahăr, alimentele ultraprocesate și grăsimile saturate.
Țineți sub control tensiunea, colesterolul și diabetul
Hipertensiunea, diabetul și colesterolul crescut pot afecta vasele de sânge, inclusiv pe cele care hrănesc creierul. Controalele medicale sunt importante chiar și atunci când vă simțiți bine.
Dacă urmați un tratament, respectați recomandările medicului și nu modificați dozele și nu întrerupeți medicamentele fără să discutați cu acesta.
Renunțați la fumat și limitați alcoolul
Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Renunțarea aduce beneficii la orice vârstă. Consumul excesiv de alcool poate afecta creierul și poate contribui la probleme de sănătate asociate cu demența.
Nu este recomandat să începeți să consumați alcool pentru presupuse efecte benefice asupra memoriei. Dacă vă este greu să reduceți consumul, cereți sprijin medical.
Stimulați creierul prin activități variate
Cititul, învățarea unei limbi, muzica, gătitul unor rețete noi și jocurile de strategie sunt exemple de activități care solicită atenția, memoria și limbajul. Alegeți îndeletniciri plăcute, care vă provoacă fără să devină o sursă de stres.
Educația și stimularea cognitivă sunt asociate cu o sănătate mintală mai bună. Cercetătorii folosesc termenul „rezervă cognitivă” pentru a descrie capacitatea creierului de a face față mai bine unor schimbări neurologice înainte ca acestea să devină evidente.
Păstrați legătura cu ceilalți
Relațiile sociale oferă ocazii de conversație și stimulare mentală și pot reduce izolarea. Întâlnirile cu familia și prietenii, activitățile comunitare și voluntariatul sunt câteva modalități de a rămâne conectat. Când deplasarea este dificilă, apelurile telefonice sau conversațiile video pot fi alternative utile.
Singurătatea și izolarea au fost asociate cu un risc mai mare de demență, fără ca aceasta să însemne că singurătatea provoacă direct boala. Sprijinul și contactul social rămân importante, mai ales pentru persoanele în vârstă care locuiesc singure.
Aveți grijă de somn, auz și vedere
Somnul insuficient sau întrerupt poate afecta atenția, memoria și dispoziția. Încercați să păstrați un program regulat și să limitați cofeina seara. Sforăitul puternic, pauzele de respirație în somn sau oboseala accentuată la trezire trebuie discutate cu medicul.
Pierderea auzului netratată poate îngreuna comunicarea și favoriza izolarea, iar problemele de vedere pot limita mobilitatea. Controalele periodice și folosirea ochelarilor sau a aparatelor auditive atunci când sunt recomandate pot ajuta la menținerea autonomiei.
Preveniți loviturile la cap și reduceți expunerea la poluare
Traumatismele craniene grave pot avea efecte neurologice de durată. Centura de siguranță, casca în activitățile care o impun și măsurile de prevenire a căderilor sunt importante pentru protecție.
Poluarea aerului este asociată cu riscul de demență. Expunerea nu poate fi evitată complet, însă uneori pot fi alese trasee mai puțin circulate și momente cu o calitate mai bună a aerului pentru aerisirea locuinței.
Pot vitaminele și suplimentele să prevină demența?
Promisiunile despre suplimente pentru memorie trebuie privite cu prudență. Nu există dovezi solide că vitaminele sau suplimentele alimentare previn demența la persoanele care nu au o carență diagnosticată.
Recomandările internaționale nu susțin folosirea de rutină a vitaminelor B și E, a acizilor grași omega-3 sau a multivitaminelor exclusiv pentru prevenirea declinului cognitiv, în lipsa unei deficiențe confirmate. Discutați cu medicul sau farmacistul înainte de a lua astfel de produse, mai ales dacă urmați deja un tratament.
Obiceiuri simple pentru sănătatea creierului
- Zilnic: faceți o plimbare, dacă starea de sănătate vă permite, și rezervați timp pentru o activitate care vă stimulează mintea.
- Săptămânal: întâlniți-vă cu cineva apropiat, încercați o activitate nouă și planificați mese echilibrate.
- Periodic: verificați tensiunea arterială, glicemia și colesterolul conform recomandării medicului.
- Când este necesar: programați controale pentru auz și vedere și cereți ajutor pentru probleme persistente de somn.
- Dacă observați schimbări cognitive: solicitați o evaluare medicală și nu încercați să stabiliți singuri diagnosticul.
