Treceri de pietoni slab iluminate: o problemă națională care pune vieți în pericol
La patru ani de la introducerea obligației legale privind iluminarea adecvată a trecerilor de pietoni nesemaforizate, situația rămâne îngrijorătoare: mii de treceri din România sunt încă insuficient luminate sau nu corespund standardelor minime de siguranță. Aplicarea legii diferă mult de la o localitate la alta, iar consecința directă este că siguranța pietonilor depinde în continuare de locul în care traversează strada.
De ce trecerile de pietoni slab iluminate persistă
Cauzele sunt multiple: diferențe în alocarea bugetelor, priorități diferite ale administrațiilor locale și capacitate administrativă variabilă. Obligația este stabilită la nivel național, dar implementarea este fragmentată între autorități locale și administratori de drumuri, ceea ce duce la ritmuri și soluții de intervenție foarte diferite.
Contextul rutier: cifre care arată gravitatea problemei
Problema iluminatului se suprapune peste un tablou rutier general grav. România înregistrează aproximativ 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, față de media europeană de circa 44. Anul 2025 a fost marcat la nivel național de aproape 4.000 de accidente rutiere grave, cu peste 1.200 de decese și peste 3.000 de răniți grav – în medie aproximativ 11 accidente grave și patru decese pe zi.
Disparități urbane și rurale în privința iluminatului
Există exemple de orașe unde modernizările au fost integrate în proiecte mai ample de infrastructură, cu intervenții punctuale pentru îmbunătățirea vizibilității trecerilor, în special în apropierea școlilor sau pe artere aglomerate. În schimb, în multe localități mici și pe drumuri secundare, trecerile rămân frecvent slab iluminate. Diferențele provin mai degrabă din capacitatea financiară și din prioritizarea investițiilor decât din dimensiunea localității în sine.
Legea din 2022: obligație națională, responsabilități locale
Reglementarea din 2022 impune iluminarea corespunzătoare a trecerilor de pietoni din interiorul localităților, însă aplicarea practică este împărțită: primăriile răspund de străzile locale, consiliile județene de drumurile județene, iar administratorul drumurilor naționale de arterele naționale care traversează localitățile. Această fragmentare face ca implementarea să depindă de decizii și ritmuri locale.
Infrastructura rutieră ca factor structural în accidente
Un raport recent al instituției care apără drepturile cetățenilor atrage atenția că deficiențele de infrastructură sunt un factor structural în producerea accidentelor rutiere. Sunt identificate probleme recurente care cresc riscul pentru pietoni, mai ales în zonele cu trafic mixt pietonal și auto.
- marcaje rutiere slab vizibile sau executate necorespunzător;
- lipsa trotuarelor și a pistelor pentru biciclete;
- parcări amenajate pe trotuare care obstructionează circulația pietonală;
- iluminat public insuficient sau inexistent pe timp de noapte;
- semnalizare rutieră degradată sau neconformă.
Fără o evidență națională, monitorizarea rămâne dificilă
Un alt obstacol major este absența unei baze de date centralizate care să arate câte treceri sunt conforme și câte nu respectă standardele. Lipsa transparenței la nivel național îngreunează evaluarea progresului și a impactului legislației, atât pentru autorități, cât și pentru public.
Soluții necesare pentru creșterea siguranței pietonale
Pentru ca trecerile de pietoni slab iluminate să nu mai reprezinte un risc sistemic este nevoie de măsuri coordonate: standarde de implementare obligatorii, mecanisme naționale de monitorizare și prioritizarea finanțării pentru intervenții în zonele cele mai vulnerabile. Până când astfel de mecanisme nu vor fi puse în aplicare, siguranța pietonilor va rămâne dependentă de capacitatea administrativă și financiară a fiecărei autorități locale.
