Iranul, presat să reducă îmbogățirea uraniului pentru încheierea războiului
Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Iranul trebuie să își diminueze „în mod semnificativ” capacitatea de îmbogățire a uraniului pentru a răspunde cerințelor Washingtonului și a pune capăt conflictului, aflat în desfășurare de șapte luni. El a adăugat că Statele Unite nu știu cu certitudine cine ia deciziile la Teheran.
Reducerea capacității de îmbogățire a uraniului, o condiție-cheie
Potrivit lui Vance, un eventual acord ar trebui să prevadă măsuri concrete de limitare a capacității Iranului de a îmbogăți uraniu, nu doar promisiuni privind restrângerea programului nuclear în viitor.
„Dacă nu doriți să dețineți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 %? Iar dacă doriți să demonstrați angajamentul de a nu construi o armă nucleară, nu produceți combustibil cu grad ridicat de îmbogățire. Aceasta este o chestiune fundamentală”, a afirmat vicepreședintele american.
„Cred că, dacă vor să-și demonstreze angajamentul de a nu construi o armă nucleară, ar trebui să ia măsuri concrete în ceea ce privește capacitatea lor de îmbogățire”.
În ultimele săptămâni, Washingtonul și Teheranul au făcut schimb de propuneri pentru oprirea războiului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută importantă pentru transportul global de energie. Președintele american Donald Trump a respins cea mai recentă ofertă iraniană și a avertizat că acțiunile militare s-ar putea intensifica după alegerile de la jumătatea mandatului.
Vance a spus că Statele Unite sunt în continuare dispuse să ajungă la un acord, însă vor cere concesii concrete privind programul nuclear. „Nu vom schimba cuvintele cu fapte”, a declarat el.
Neclarități privind procesul decizional de la Teheran
Un alt obstacol în negocieri, a susținut vicepreședintele, este lipsa de claritate privind modul în care sunt luate deciziile în Iran. El a menționat că oficialii americani discută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și cu ministrul de Externe Abbas Araqchi, dar că nu este limpede câtă autoritate au aceștia în structura de putere a țării.
Întrebările au apărut după ce, la începutul conflictului, atacuri comune ale Statelor Unite și Israelului l-au ucis pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
„Unul dintre aspectele pe care le-am remarcat este faptul că nu este pe deplin clar cum se iau deciziile în țara lor”, a spus Vance. Trump a afirmat, la rândul său, că „cea mai mare problemă” este faptul că nu se știe cine conduce Iranul.
Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a contestat această interpretare. Esmaeil Baghaei a declarat că oficialii americani cunosc interlocutorii iranieni și felul în care funcționează sistemul decizional de la Teheran.
„De fapt, problema este exact inversă: ea rezidă în pozițiile contradictorii și mesajele confuze transmise de oficialii americani”, a afirmat Baghaei în cadrul unei conferințe de presă săptămânale.
Negocieri, conflict și presiuni politice în SUA
Vance a spus că a discutat direct cu comandanți aflați pe teren pentru a evalua situația militară. El a respins temerile privind o penurie gravă de muniție și a susținut că, deși forțele iraniene atacă uneori nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, nu reușesc în general să blocheze exporturile de energie prin această rută.
Vicepreședintele nu a precizat dacă el conduce negocierile de pace, deși este adesea prezentat drept principalul negociator al administrației. „Cu siguranță suntem implicați”, a spus el. „În cele din urmă, președintele Statelor Unite este cel care conduce lucrurile”.
Conflictul, al cărui cost lunar este estimat la trei miliarde de dolari, a devenit o temă importantă în campania electorală americană. Scumpirea energiei a pus administrația și Partidul Republican sub presiune în statele unde se va decide controlul Congresului.
Într-un miting din Alaska, Vance a încercat să tempereze criticile la adresa felului în care Trump a gestionat războiul și le-a cerut alegătorilor să nu lase conflictul să le influențeze sprijinul pentru republicani. El a participat la eveniment în susținerea senatorului Dan Sullivan, aflat într-o cursă strânsă pentru realegere împotriva democratei Mary Peltola.
Înaintea discuției cu presa, Vance a vorbit despre costul vieții și prețurile energiei. Izolarea geografică a statului Alaska face ca bunurile de consum să fie mai scumpe, iar sectorul energetic are un rol important în economia locală.
Vance nu a decis dacă va candida în 2028
În timpul mitingului, participanții au reacționat cu urale când Sullivan era pe punctul de a-l prezenta pe Vance drept președinte al Statelor Unite, în loc de vicepreședinte. Vance este considerat unul dintre posibilii succesori ai lui Trump la Casa Albă.
Întrebat dacă va candida la alegerile prezidențiale din 2028, vicepreședintele a spus că nu a luat încă o decizie. „Sunt, din fire, un amânător”, a spus el. „Chiar nu m-am gândit prea mult la asta”.
