Programul Tomata în Olt: județul conduce clasamentul național în 2026
Oltul ocupă primul loc în țară în privința numărului de solicitări depuse în Programul Tomata 2026. Au fost înregistrate 5.044 de cereri, aferente unei suprafețe declarate de aproximativ 1.307 hectare de spații protejate. Astfel, aproape una din trei solicitări depuse la nivel național provine din acest județ.
La nivelul întregii țări au fost centralizate 16.418 de cereri. Datele prezentate de Ion Drăgoi, directorul Direcției pentru Agricultură Județene Olt, indică un sprijin total calculat pentru producătorii olteni de circa 90,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 17,77 milioane de euro.
„Noi avem cel mai mult din toată țara. În total, pe țară sunt vreo 16.418 de solicitări, iar noi avem 5.044”, a explicat directorul.
Programul Tomata în Olt: cât primesc fermierii în prima tranșă
Cuantumul prevăzut de schemă este de 1,5 euro pentru fiecare metru pătrat eligibil, adică 1.500 de euro pentru o suprafață de 1.000 de metri pătrați. Pentru ediția din 2026, însă, producătorii urmează să primească inițial 1.380 de euro pentru fiecare 1.000 mp.
Diferența de 120 de euro ar putea fi achitată ulterior, dacă bugetul va fi suplimentat printr-o rectificare. Potrivit lui Ion Păunel, președintele sindicatului producătorilor din județ, creșterea constantă a suprafețelor înscrise a făcut ca bugetul inițial să nu acopere întotdeauna suma maximă pentru toți beneficiarii.
„În prima tranșă se primesc 1.380 de euro, iar după rectificarea bugetară, până la finalul anului, se va primi și diferența până la 1.500 de euro. Un om poate să aibă 5.000, 7.000 de metri pătrați și așa mai departe. În fiecare an suprafețele au crescut, iar bugetul alocat inițial nu ajunge pentru ca fermierii să primească întreaga sumă”, a explicat Ion Păunel.
Ajutorul este acordat în regim de minimis, iar regulile permit diminuarea proporțională a plăților dacă totalul cererilor depășește fondurile disponibile. Prin urmare, plata diferenței rămâne condiționată de o eventuală suplimentare bugetară.
Reprezentantul producătorilor susține că este mai util ca fermierii să primească mai repede suma disponibilă decât să aștepte plata integrală până la identificarea tuturor fondurilor.
„Domnul ministru a luat decizia ca, până se face rectificarea bugetară, să intre banii mai repede în conturile fermierilor. Această diferență ar urma să vină când va avea loc rectificarea bugetară. Din experiența noastră și din ceea ce s-a întâmplat în fiecare an, s-au găsit resursele bugetare ca toată lumea să primească până la concurența sumei de 1.500 de euro”, a mai declarat președintele sindicatului.
Ajutorul este așteptat pentru facturi și pregătirea noilor culturi
Pentru mulți legumicultori, plata inițială poate contribui la achitarea datoriilor către furnizori de semințe, îngrășăminte, folie și combustibil. Banii sunt necesari și pentru cumpărarea materialelor folosite la pregătirea următorului ciclu de producție.
„Ne ajută acești bani. Sunt puțini, dar sunt buni, pentru că foarte mulți fermieri așteaptă acest ajutor de minimis, având un an destul de greu, ca să-și achite facturile restante la diverși furnizori și, bineînțeles, să pregătească și ciclul de producție. Banii aceștia chiar ne vin mănușă”, a declarat Ion Păunel.
Înainte de efectuarea plăților, sunt verificate suprafețele declarate și centralizate solicitările, apoi se stabilește suma cuvenită fiecărui beneficiar. După modificarea cuantumului, Direcția pentru Agricultură Județeană Olt a refăcut documentele necesare.
„Le dăm banii pe Tomata, cred că de luni. Deocamdată au fost trei zile în care a trebuit să modificăm din nou hârtiile, pentru că nu mai primesc 1.500 de euro, ci 1.380 de euro. Am refăcut documentele și le-am trimis.
Săptămâna viitoare cred că se dau banii”, a declarat Ion Drăgoi.
În solarii au început pregătirile pentru tomatele extratimpurii
În unele exploatații din județ, lucrările pentru sezonul următor sunt deja în desfășurare. Producătorii au semănat și repicat răsadurile și pregătesc solariile pentru plantări care pot începe încă din decembrie. Scopul este ca primele tomate să ajungă pe piață cât mai devreme, uneori chiar din luna martie.
Ion Păunel spune că producătorii care mizează pe culturile extratimpurii au început deja activitatea, deși costurile sunt ridicate. În funcție de calendarul de producție, legumicultorii cultivă tomate extratimpurii, timpurii, cu ciclu prelungit sau de toamnă.
„Au început deja unii. Au semănat, iar cei care ies cu tomatele extratimpurii deja au repicat sau repică în continuare. Cam asta se dorește, ca în decembrie să le pună. (…) Avem patru tipuri de tomate: tomate extratimpurii, tomate timpurii, tomate cu ciclu prelungit și tomatele de ciclul al doilea, cele de toamnă.
Este o luptă între ei, pentru că au observat și ei că sunt costuri foarte mari ca să iasă primii pe piață, dar o parte dintre ei par să fie profitabili. Trufandaua rămâne trufanda”, a explicat Ion Păunel.
Costurile, investițiile și lipsa forței de muncă apasă asupra fermelor
Obținerea tomatelor timpurii presupune cheltuieli mari, în special pentru încălzirea spațiilor protejate pe timpul iernii. Un fermier din județ, care lucrează 6.000 de metri pătrați de solarii, spune că ajutorul este binevenit, însă nu poate acoperi toate costurile unei exploatații agricole.
„Sunt buni, ce să vă spun. Să vină! E rău când nu vor mai fi deloc”, spune legumicultorul.
Acesta modernizează sistemul de încălzire pentru a reduce consumul și a automatiza unele operațiuni. Noile echipamente pot funcționa fără intervenție permanentă, dar necesită în continuare verificări și supraveghere zilnică.
„Nu există automatizare completă. Niciodată. Da, se alimentează singure și nu mai trebuie să te trezești la fiecare trei ore noaptea, dar zi de zi trebuie să fii activ și responsabil. Trebuie să fii atent la omul care este în spatele tău, la omul din dreapta, la omul din stânga. Nu poți să lași lucrurile să meargă singure”, explică fermierul.
Pregătirea solariilor implică numeroase lucrări, de la montarea instalațiilor și realizarea rețelelor de apă până la pregătirea solului și aprovizionarea cu gunoi de grajd. Pentru a recupera întârzierile, unele echipe lucrează până târziu în noapte.
„Dacă nu am face seara până la ora 11-12, încă șase ore, ce ne-am propus noi aici nu ar avea cum să fie gata. Sunt coșurile, instalațiile, țevile, lipiturile, dublurile, bălegarul băgat, 100 și ceva de tone, 12 tractoare, oameni zi de zi. E o nebunie totală”, spune acesta.
Automatizarea nu rezolvă nici problema forței de muncă. Multe activități din legumicultură, mai ales cele legate de întreținerea culturilor și recoltare, necesită în continuare lucru manual. Fermierul afirmă că zilierii sunt plătiți cu 15 lei pe oră, cu posibile suplimentări în funcție de condiții.
„Nu mai poți să te uiți că oamenii lucrează șapte ore și să spui că ar fi bine să le dai mai puțin.
Sunt femei de 60 și ceva de ani care vin să lucreze. Important este că le avem, cât timp le mai avem”, spune acesta.
Cheltuielile făcute înainte și în timpul sezonului pot reduce semnificativ câștigul obținut la final. Dacă producția este afectată sau prețurile sunt scăzute, fermierii pot rămâne cu datorii către furnizori, iar achitarea facturilor se amână până după recoltare și vânzare.
Cine se poate înscrie în Programul Tomata
Schema de sprijin pentru legumele cultivate în spații protejate este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2025 și se aplică în perioada 2025-2027. Programul nu se adresează doar cultivatorilor de tomate, ci include mai multe categorii de legume produse în sere și solarii.
- tomate;
- ardei gras, ardei lung, gogoșar și ardei iute;
- castraveți;
- ceapă verde;
- fasole păstăi;
- salată și spanac;
- varză și vinete.
Solicitanții trebuie să exploateze cel puțin 1.000 de metri pătrați de sere sau solarii, să fie înregistrați în Registrul agricol și să prezinte documente care dovedesc dreptul de utilizare a terenului. Sunt prevăzute și condiții privind producția minimă și valorificarea acesteia.
Pentru fiecare 1.000 mp, pragurile minime sunt de 3.000 kg la tomate, 2.000 kg la ardei gras, ardei lung și gogoșar, 600 kg la ardei iute, 4.000 kg la castraveți, 1.500 kg la fasole păstăi, 10.000 de plante la salată, 1.000 kg la spanac, 4.000 kg la varză și vinete, respectiv 100.000 de plante la ceapă verde.
Recoltarea și valorificarea producției trebuie să aibă loc până la 15 octombrie 2026. Comercializarea poate fi făcută direct sau prin forme de asociere și trebuie dovedită cu documentele prevăzute de lege. Fermierii au, de asemenea, obligația să țină evidența tratamentelor aplicate culturilor și să respecte limitele admise pentru reziduurile de pesticide. Se aplică și plafonul de 50.000 de euro pentru ajutoarele de minimis acordate într-o perioadă de trei ani.
