Marius Lazurca: Inițiativa strategică regională poate propulsa relevanța României

Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030: ce conține și implicațiile pentru România

Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate şi politică externă, a explicat într-un interviu acordat unui post de ştiri care sunt direcțiile principale din noul document aflat pe masa CSAT. El a subliniat importanța unei poziții mai active a României pe plan extern și a atras atenția asupra unor teme cheie din strategie: consolidarea capacității de acțiune, combaterea dezinformării și adaptarea la formele contemporane de război hibrid. „Ambițiile naționale se traduc în general prin proiecție de putere, prin proiecție de influență. Așadar, cu cât ponderea și ambițiile unui stat cresc, cu atât capacitatea de a-și urmări interesele naționale devine mai relevantă. Asta semnalează faptul că România poate astăzi să fie mai ambițioasă decât în trecut”, a remarcat oficialul.

Ce prevede Strategia Națională de Apărare a Țării

Documentul pentru perioada 2025-2030, discutat recent în consiliu, pleacă de la ideea unei Românii care își reafirmă rolul în regiune și își clarifică prioritățile de securitate. Pe coperta strategiei apare motto-ul „Independență și solidaritate – viziunea României pentru o lume în schimbare”, iar autorii au încorporat în text sute de observații primite în timpul dezbaterii publice. „Eu cred că această generalizare este puțin exagerată. Noi sigur că am primit în toată această perioadă de transparență decizională multe comentarii cu privire la întregul document. Sunt câteva sute de modificări pe care documentul inițial supus dezbaterii publice le-a absorbit în versiunea sa finală. Ambițiile naționale se traduc în general prin proiecție de putere, prin proiecție de influență. Așadar, cu cât ponderea și ambițiile unui stat cresc, cu atât capacitatea de a-și urmări interesele naționale devine mai relevantă. Asta semnalează faptul că România poate astăzi să fie mai ambițioasă decât în trecut”.

Dezinformare, război hibrid și cooperare internațională

Strategia include măsuri specifice pentru contracararea dezinformării și a acțiunilor hibride, rezultate din experiențele recente la nivel intern. Oficialul a subliniat că maturitatea instituțională a statului facilitează reacții mai eficiente: „este limpede că România a ajuns la această fază a maturității datorită integrării în NATO, datorită integrării în UE, datorită rețelei foarte dense de parteneriate strategice pe care le-a format de la Revoluția din 89 încoace. Așadar, cei doi termeni independență solidară sunt teme care au crescut împreună, sunt termeni care nu vor fi în niciun fel în acțiunea noastră de securitate sau de acțiune externă disociaţi. Ne vom manifesta independența în mod solidar și vom fi solidari în mod independent”.

România urmărește, în cooperare cu aliații europeni și transatlantici, să îmbunătățească instrumentele de apărare colectivă și regulile pentru conținutul distribuit online. „România, cred, din nou, că are instrumentele și rețeaua instituțională suficiente pentru a acționa matur în această direcție, iar Strategia Națională de Apărare nu numai că evocă tema, ci și câteva direcții de acțiune pentru a ne apăra inclusiv în acest domeniu. România nu acționează singură în domeniul pe care l-ați evocat, să spunem mai pe larg, al războiului hibrid. Există un dialog nu numai în interiorul Uniunii Europene, ci și în interiorul NATO, despre posibilitatea de a activa împreună instrumentele apărării colective a intereselor noastre, atât ca stat membru în UE, cât și ca stat membru în NATO”.

• Independență și solidaritate – conceptul-cheie al strategiei, care exprimă echilibrul între autonomie și cooperare;
• Combaterea dezinformării – măsuri pentru consolidarea rezilienței informaționale și reglementarea conținutului dăunător;
• Cooperare militară și diplomatică – intensificarea dialogului cu partenerii din UE și NATO;
• Creșterea relevanței – obiectiv permanent de consolidare a capacității României de a-și promova interesele pe scena regională și internațională.

Modelul polonez și lecțiile pentru România

Referindu-se la exemple externe, Lazurca a apreciat utilitatea comparațiilor cu vecinii din regiune și a subliniat că Polonia reprezintă un reper atât practic, cât și aspirational: „E o obiecție justă, pe care o accept ca atare și căreia îi găsesc mai mult decât atât, întreaga utilitate. Polonia este pentru noi un model deopotrivă accesibil și aspirațional. Avem un parteneriat strategic cu Polonia. Nu întâmplător suntem într-un dialog strâns. Nu întâmplător lucrăm la o prezență a președintelui la începutul anului viitor, la Varșovia. Nu întâmplător formatele B9 sau Inițiativa celor Trei Mări sunt atât de relevante pentru noi. Așadar, sigur, e foarte util să ne întrebăm care sunt, care este secretul succesului relativ al prietenilor polonezi, ce ar trebui să facem și noi mai bine. Și găsesc că e foarte pozitiv să ne privim autocritic în oglindă, amintindu-ne de ceea ce fac alții mai bine”.

Pe ansamblu, Strategia Națională de Apărare a Țării rămâne un instrument de planificare menit să adapteze resursele și politica externă la un context regional volatil, oferind totodată direcții concrete pentru a întări poziția României în spațiul euroatlantic.

Sursă