Friedrich Merz a fost ales cancelar al Germaniei după ce a obținut 325 de voturi „pentru” în a doua rundă de vot din Bundestag, depășind pragul necesar de 316 voturi.
Învestirea Guvernului condus de Merz
ACTUALIZARE 20:30 Președintele german Frank-Walter Steinmeier a oficializat seara trecută învestirea celor 17 miniștri ai cabinetului condus de noul cancelar Friedrich Merz, ales după două tururi de scrutin.
Steinmeier a subliniat dificultățile vremurilor actuale, menționând că „multe lucruri considerate stabile și sigure sunt contestate și atacate deschis”, reflectând tensiunile politice din ziua respectivă.
Noua echipă guvernamentală include opt femei, trei miniștri originari din fosta Germania de Est și un ministru de origine străină.
Vicecancelarul și ministrul finanțelor este social-democratul Lars Klingbeil, iar Alexander Dobrindt, membru CSU, a fost numit ministru de interne. Johann Wadephul conduce Ministerul de Externe, iar Boris Pistorius rămâne ministrul Apărării. Katherina Reiche preia Ministerul Economiei.
Președintele Steinmeier și-a exprimat dorința ca Germania să se concentreze mai mult pe realizările sale, pentru a întări coeziunea națională.
Confirmarea lui Merz la a doua încercare
ACTUALIZARE 17:22 După un prim vot fără succes, Friedrich Merz a fost ales cancelar în a doua sesiune de vot a Bundestagului, consolidând coaliția dintre CDU/CSU și SPD.
Refuzul inițial al Bundestagului a evidențiat vulnerabilitățile alianței, care și-a prezentat programul de guvernare pe următorii patru ani, axat pe relansarea economică și stabilitate politică.
Coaliția vizează stimularea creșterii economice într-un context marcat de amenințări precum taxele vamale impuse de SUA și consecințele războiului din Ucraina.
Planurile includ reducerea cheltuielilor guvernamentale, creșterea investițiilor în apărare europeană și sprijinul continuu pentru Ucraina, precum și combaterea ascensiunii extremei drepte.
Prioritățile Executivului
Programul de guvernare, deși criticat pentru lipsa unor măsuri concrete, beneficiază de o flexibilitate bugetară mai mare datorită relaxării limitelor privind datoriile publice.
Astfel, este posibilă creșterea cheltuielilor militare și implementarea unui plan investițional de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și protecția mediului.
Economia germană, afectată de doi ani de recesiune și de întreruperea aprovizionării cu gaz rusesc după sabotajul conductelor Nord Stream, este principalul focus al guvernului.
Facilități fiscale pentru companii și plafonarea prețurilor la energie pentru industriile consumatoare energointensivă se numără printre măsurile de stimulare a investițiilor.
Controlul migrației ilegale
Coaliția propune reducerea numărului de funcționari cu 8% în patru ani, excluzând posturile de securitate și ordine publică.
Discuțiile tensionate privind migrația s-au concretizat în angajamentul menținerii controalelor la frontiere și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care solicită azil, în coordonare cu partenerii europeni.
Vor fi limitate drepturile de reuniune familială pentru refugiații cu protecție temporară.
În domeniul apărării, guvernul intenționează să instituie un serviciu militar voluntar după model suedez, fiind la 15 ani după renunțarea la serviciul militar obligatoriu.
Rezultatul votului
ACTUALIZARE 17:22 Merz a obținut 325 voturi „pentru”, 289 „împotrivă”, o abținere și trei voturi invalidate.
Procesul electoral și etapele votului
În cazul în care un candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, se organizează o a doua rundă de vot, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Merz.
Dacă nici după al doilea tur candidatul nu primește mai mult de jumătate din voturile parlamentare, Bundestagul trebuie să îl aleagă pe candidatul cu cel mai mare număr de voturi, iar președintele federal îl poate numi cancelar sau poate dizolva parlamentul.
Context politic și provocări majore
Numirea lui Merz vine după o perioadă de incertitudine politică cauzată de destrămarea coaliției anterioare condusă de Olaf Scholz.
Presiunea este mare pentru liderul CDU de a demonstra o conducere convingătoare, mai ales într-un moment în care Germania se află în centrul unei Europe afectate de multiple crize.
Expertul Sudha David-Wilp atrage atenția că modelul german postbelic este pus sub semnul întrebării, iar Germania trebuie să-și regândească rolul pe scena globală.
Războiul comercial declanșat de administrația americană amenință economia europeană, în timp ce lipsa gazului rusesc și competiția cu China accentuează incertitudinile economice.
De asemenea, îngrijorarea privind sprijinul Statelor Unite pentru NATO determină Germania să-și întărească capacitatea de apărare.
Coaliția germană a stabilit ca priorități reducerea taxelor, creșterea sprijinului pentru Ucraina și majorarea cheltuielilor militare.
Profilul lui Friedrich Merz
Deși este un veteran politic cu o carieră începută în anii ’80, Merz nu a deținut niciodată o funcție executivă în guvern.
După o perioadă în sectorul privat, unde a condus filiala germană a fondului BlackRock, Merz este perceput ca un lider conservator ce readuce CDU spre dreapta, în contrast cu centrismul pragmatist al Angelei Merkel.
Susținătorii săi consideră că el a reușit să asigure un pachet fiscal important pentru investiții chiar înaintea preluării mandatului.
Criticii însă îi reproșează promovarea unei moțiuni anti-migrație sprijinite de extrema dreaptă, o mișcare controversată care a alimentat polarizarea politică.
Carsten Brzeski de la ING afirmă că rămâne incert dacă Merz dispune de o viziune economică coerentă pe termen lung, în ciuda schimbărilor sale fiscale rapide.
Provocări și perspective ale guvernului Merz
Având în vedere ascensiunea partidului AfD, una dintre principalele mize este recâștigarea încrederii în centrul politic german.
Un eșec al executivului ar putea întări poziția extremei drepte în viitoarele alegeri.
Cabinetul propus de Merz este văzut ca o echipă care valorizează competența profesională mai mult decât capitalul politic, incluzând persoane cu experiență recentă în sectorul privat.
Doar ministrul Apărării, Boris Pistorius, rămâne din cabinetul anterior, restul fiind nume noi în guvern.
