Misiunea către Mercur: BepiColombo intră în etapa crucială
După aproape opt ani şi o călătorie de peste 10 miliarde de kilometri, sonda BepiColombo se apropie de faza hotărâtoare a misiunii sale către Mercur. Cele două sonde componente trebuie să se desprindă de modulul de transfer într-o manevră considerată foarte riscantă, din cauza mediului extrem din apropierea planetei.
Manevre cheie în misiunea către Mercur
Lansată în octombrie 2018, sonda de aproximativ patru tone a efectuat multiple survoluri ale unor planete pentru a-şi regla viteza şi traiectoria şi a ajunge astfel în apropierea celei mai apropiate planete de Soare, conform relatărilor agenţiilor de presă.
Unul dintre elementele esenţiale va fi separarea, în prima fază, a celor două module de transfer: MPO (orbiterul destinat studiului global al planetei) va ajunge în jurul planetei la aproximativ 480 de kilometri de suprafaţă pentru cartografiere şi observaţii detaliate, în timp ce Mio (orbiterul magnetic) va adopta o orbită eliptică, extinzându-se până la circa 11.000 de kilometri pentru a analiza mediul spaţial şi câmpul magnetic.
Faza de apropiere şi riscurile operaţionale
Specialiştii subliniază că misiunea intră acum într-o perioadă de câteva luni cu manevre delicate, în care se vor executa operaţiuni catalogate drept „cu risc ridicat”. Condiţiile de la Mercur – cu temperaturi ce pot varia între aproximativ -180°C şi +450°C şi expunere intensă la radiaţii solare – sporesc complexitatea inserţiei orbitale.
O primă etapă critică are loc la ora stabilită pentru separare, când cele două sonde, încă conectate, vor trebui să se desprindă de modulul de transfer care le-a adus până aici. În descrierea operaţiunii, responsabilul pentru operaţiuni a explicat că aceasta va fi similară unei lansări în sensul tehnic al manevrei: „Va fi echivalentul unei lansări. Cu diferenţa că vehiculul se va afla în apropierea unei alte planete”.
El a atras atenţia şi asupra întârzierii inerente comunicaţiilor: „La această distanţă, orice operaţiune în timp real este imposibilă. Putem efectua verificări de la sol, dar între momentul în care le realizăm şi cel în care comanda ajunge la vehicul, au trecut cel puţin 32 de minute, iar situaţia poate să se fi schimbat”.
Detaliile tehnice ale separării prevăd desprinderea mecanică prin patru picioare şi o acţiune de împingere realizată de un mecanism cu arc, care va separa dispozitivele cu o viteză de doar câţiva centimetri pe secundă. În această fază vor fi verificate pentru prima dată sisteme precum alimentarea electrică, controlul termic, stabilizarea atitudinii, navigaţia orbitală şi propulsia.
La sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lui decembrie urmează o nouă manevră delicată, când cele două sonde se vor desprinde definitiv şi îşi vor ocupa orbitele distincte. Despre riscurile operaţiunii, responsabilul a spus: „Ce ar putea merge prost? Probabil ar fi mai uşor să enumerăm cele câteva elemente care nu pot merge prost”. Totuşi, el a asigurat că echipa dispune de flexibilitatea şi resursele necesare pentru a se adapta în cazul unor probleme.
Obiectivele ştiinţifice ale misiunii către Mercur
Cu 16 instrumente la bord şi un buget de aproximativ 1,7 miliarde de euro, misiunea îşi propune să ofere comunităţii ştiinţifice imagini şi date inedite despre Mercur. „să ofere umanităţii şi comunităţii ştiinţifice imagini inedite ale planetei Mercur şi să deschidă un nou capitol în înţelegerea noastră asupra sistemului solar”, a declarat entuziasmată responsabila misiunii.
Mercur rămâne o enigmă, fiind studiat anterior doar ocazional de misiuni anterioare. Noua campanie de cercetare va examina exosfera extrem de rarefiată şi va analiza câmpul magnetic al planetei – un fenomen rar printre corpurile stâncoase din sistemul solar.
Prin cartografierea întregii suprafeţe la rezoluţii înalte, oamenii de ştiinţă vor încerca să clarifice semnele unei activităţi vulcanice din trecut, să explice densitatea neobişnuită a planetei şi să verifice ipoteza prezenţei gheţii la poli, în regiunile aflate permanent la umbră.
Misterul structurilor „hollows”
O altă ţintă a observărilor sunt depresiuni unice de pe suprafaţa lui Mercur, denumite „hollows”. Descoperite anterior, aceste formaţiuni par să indice o eroziune progresivă, probabil legată de materiali volatili care se tranzitează rapid din stare solidă în stare gazoasă.
Despre aceste depresiuni, şeful proiectului ştiinţific al misiunii a explicat: „În esenţă, vrem să înţelegem originile acestei planete şi modul în care a ajuns să fie ceea ce este. Studiind mai în detaliu aceste corpuri cereşti, aflăm, de asemenea, cum s-a format planeta noastră şi cum a ajuns să fie aşa cum o cunoaştem astăzi”.
Misiunea către Mercur promite, aşadar, să aducă date care să lămurească multe dintre misterele legate de structura şi istoria geologică a celei mai apropiate planete de Soare.
