Robert Prevost: De la misionar în Peru la primul papă american
Cardinalul Robert Prevost a devenit primul papă originar din Statele Unite, însă alegerea sa a fost influențată mai mult de experiența sa clericală decât de naționalitate, relatează Reuters.
Prevost a fost relativ necunoscut pe scena globală până când a petrecut douăzeci de ani ca misionar în Peru și a fost numit cardinal și oficial important la Vatican abia în 2023.
În perioada 2015-2023, el a slujit ca episcop în orașul Chiclayo, în nord-vestul Peru.
Pentru cei 133 de cardinali din conclavul desfășurat în Capela Sixtină, succesul sau misiunea sa în America Latină au contat foarte mult, mai ales ținând cont că Papa Francisc – primul pontif din Americi – provine din Argentina.
„Pentru noi, el este al doilea papă latino-american”, a declarat pentru Reuters activistul Fernando Morales-de la Cruz din Guatemala. Cardinalul Prevost are cetățenie atât americană, cât și peruană.
Spre deosebire de Francisc, care avea mai multă experiență la nivel local, Prevost a lucrat deja în structurile Vaticanului, îndeplinind funcția de conducător al Dicasterului Episcopilor – organismul ce decide numirea episcopilor din întreaga lume – timp de doi ani consecutivi și participând la întâlniri episcopale cheie organizate de Francisc în 2023 și 2024.
Acest amalgam de experiențe l-a făcut cunoscut printre cardinali și l-a ajutat să înțeleagă provocările majore ale Bisericii Catolice, cu cei 1,4 miliarde de credincioși.
În ciuda caracterului secret al conclavului, unele teorii explică cum Prevost a depășit scepticismul legat de proveniența sa, o barieră percepută anterior în mediul Vaticanului pentru un american.
Michael Sean Winters, comentator american, a spus că „naționalitatea lui Prevost, combinată cu experiența sa latino-americană, nu a fost considerată o piedică insurmontabilă”.
Cardinalii căutau un lider familiar și dedicat continuării reformelor inițiate de Francisc, iar Prevost întrunea aceste cerințe „mai bine decât oricare alt candidat”.
În contextul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, unii observatori speculează că alegerea unui papă american a contat politic, mai ales că Francisc s-a manifestat critic față de politicile lui Trump.
Natalia Imperatori-Lee, expertă în domeniul catolic la Universitatea Manhattan, a sugerat că promovarea unei reprezentări diferite a Americii în papalitate ar fi putut influența opțiunea cardinalilor.
Un conclav cu rezultate rapide
Înaintea conclavului, alți candidați favoriți erau italianul Pietro Parolin și filipinezul Luis Antonio Tagle.
Conclavul a avut cinci ședințe de vot, iar fumul alb apărut joi seara a indicat alegerea câștigătorului după cea de-a patra rundă, un rezultat rapid comparativ cu conclave anterioare.
Asemenea papei Ioan Paul al II-lea, ales în 1978 după opt runde, Prevost a fost inițial un candidat surpriză.
Discursul inaugural și semnificațiile sale
Se pare că un consens a fost atins încă din a treia rundă de voturi.
Cardinalii au avut o pauză de masă în care Prevost a profitat pentru a-și selecta numele papal și pentru a pregăti discursul inaugural.
La prima sa apariție publică pe balconul Bazilicii Sfântul Petru, Papa Leon a recitat un text pregătit, o noutate față de modalitățile folosite de predecesorii săi.
Întrebat înainte de conclav despre șansele sale la papalitate, Prevost a răspuns cu modestie: „Totul este în mâinile Sfântului Duh”.
Recunoștea totodată că originea sa americană, experiența din Peru și relațiile dezvoltate cu episcopii la Vatican îl ajută să îndeplinească noua misiune.
