Economisirea rămâne dificilă pentru mulți români, chiar și după cursuri financiare
Educația financiară nu se traduce automat în economii. Un studiu arată că 28,5% dintre persoanele care au participat la cursuri de acest tip întâmpină în continuare dificultăți în aplicarea informațiilor învățate.
Există totuși și schimbări de comportament: 77,6% dintre respondenți spun că sunt mai atenți la cheltuieli, iar 39,4% afirmă că au început să investească. Provocarea apare când recomandările financiare trebuie aplicate într-un buget în care cheltuielile zilnice au prioritate.
Economisirea, greu de încadrat într-un buget dominat de nevoi
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în trimestrul al patrulea din 2025, o gospodărie avea venituri medii lunare de 9.454 de lei și cheltuieli totale de 8.075 de lei. Acestea reprezentau 85,4% din venituri și includeau taxele și contribuțiile.
Din cheltuielile de consum, 32,2% erau alocate alimentelor și băuturilor nealcoolice, iar 15,7% reveneau locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Împreună, cele două categorii însumau aproape jumătate din consum. Cifrele sunt medii și nu reflectă în mod egal bugetul fiecărei familii.
Veniturile reduse și incertitudinea pot întârzia economisirea
Un consultant financiar explică faptul că amânarea economisirii poate avea legătură atât cu nivelul veniturilor, cât și cu alegerile de consum și cu nevoile imediate. Beneficiile unei rezerve financiare se acumulează în timp, iar rezultatele îndepărtate pot părea mai greu de evaluat.
Scumpirea energiei și a serviciilor pune presiune mai ales pe persoanele cu venituri mici. În plus, teama de pierderi, nesiguranța economică și lipsa încrederii în propriile decizii pot descuraja atât economisirea, cât și investițiile. Totuși, datele indică un interes tot mai mare al tinerilor pentru investiții diversificate, precum fondurile tranzacționate la bursă.
Depozitele bancare cresc, însă economiile sunt distribuite inegal
Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, depozitele eligibile ale persoanelor fizice au ajuns la 352,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026, în creștere cu 0,4% față de finalul lunii iunie. Majorarea valorii totale nu arată însă cât economisește fiecare persoană.
Un raport al Băncii Naționale a României din iunie 2026 arată că deponenții cu economii care depășeau plafonul garantat de 100.000 de euro reprezentau doar 0,6% din total, dar dețineau 29% din depozite.
La sfârșitul lunii septembrie 2026, depozitele acoperite ale persoanelor fizice însumau 296 de miliarde de lei, echivalentul a 84% din valoarea depozitelor eligibile. Acestea sunt sumele care se încadrează în plafonul obișnuit de garantare de 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă participantă la schemă.
Economisirea și investițiile implică niveluri diferite de risc
Pentru persoanele cu venituri mici sau medii, economisirea poate începe cu sume reduse, dacă bugetul permite. Atunci când cheltuielile esențiale absorb toate veniturile, posibilitatea de a pune bani deoparte rămâne însă limitată.
Investițiile diversificate pe piețe din mai multe regiuni pot fi accesibile și cu sume mici, pe perioade de peste cinci-zece ani. Totuși, fluctuațiile pieței pot genera pierderi, inclusiv pe termen mediu.
Investițiile bursiere nu beneficiază de aceeași protecție ca depozitele bancare garantate. Valoarea lor poate scădea, iar recuperarea pierderilor nu este sigură nici pe termen lung.
Urmărirea cheltuielilor și formarea unei rezerve pentru situații neprevăzute pot reprezenta pași de început, în măsura în care bugetul permite. Investițiile sunt o decizie separată, care presupune înțelegerea riscurilor și nu garantează câștiguri viitoare.
