PNL blochează dreptul de vot al Organizației Femeilor în procesul decizional
Partidul Național Liberal a hotărât, în cadrul Consiliului Național de sâmbătă, să excludă Organizația de Femei Liberale de la procesul de vot în Biroul Politic Național, ceea ce pune sub semnul întrebării reformele interne planificate. Această decizie survine în preajma Congresului unde Ilie Bolojan urmează să fie ales președinte.
Controverse și reacții dure din interiorul și exteriorul partidului
Excluderea organizațiilor pentru femei și tineret din procedura de vot a stârnit critici vehemente. Membrii acestor grupuri au etichetat această schimbare drept „întoarcerea în Evul Mediu” și „un regres sub masca modernizării”. Reprezentanți ai PSD, precum Victoria Stoiciu, au avertizat că decizia poate avea consecințe politice serioase, subliniind importanța susținerii fermă a drepturilor femeilor într-un context politic tot mai polarizat.
Motivațiile deciziei și poziția conducerii PNL
Formațiunea nu a clarificat oficial motivele restricției, însă printre criteriile introduse de liderul interimar Ilie Bolojan se numără și eliminarea dreptului de vot pentru organizațiile care nu au achitat la zi cotizațiile statutare înainte de Congres.
Fostă președintă a PNL, Alina Gorghiu, a anunțat modificări statutare menite să asigure o reprezentare echitabilă a femeilor pe listele partidului, inclusiv cote voluntare pentru parlamentari, guvern și administrație locală.
Argumentele lui Ilie Bolojan privind candidatura femeilor
Întrebat despre absența femeilor în propunerile pentru ministere, Ilie Bolojan a declarat că partidul susține performanța indiferent de gen și a declarat: „Am încercat să promovăm oameni competenți, indiferent ce gen au”.
Sociologul Gelu Duminică a criticat această poziție, observând că PNL a ratat promovarea femeilor în ultimii 35 de ani, deși partidul a susținut teoretic emanciparea acestora. El a apreciat ca „ciudată și absurdă” justificația liderului interimar, având în vedere nivelul de educație și implicare democratică superioară al femeilor din partid.
Contextul reprezentării femeilor în guvernele recente
În actualul Guvern condus de Marcel Ciolacu, doar două ministre sunt femei, ambele nominalizate de USR. PNL, PSD și UDMR nu au propus alte femei pentru posturi ministeriale, spre deosebire de primul cabinet Ciolacu care a avut șase femei. Precedentele guverne liberale au inclus în mod constant cel mult trei femei miniștri.
Inițiative legislative pentru cote de gen, blocate în Parlament
Doi proiecte legislative privind introducerea cotelor de gen în listele electorale, prezentate în 2022, se află în impas parlamentară din 2023. Primul, adoptat în Senat, solicită o reprezentare minimă de 33% pentru ambele sexe, iar al doilea, susținut de Gabriela Firea și Marcel Ciolacu, propune o cotă minimă de 30% pentru alegerile locale.
În prezent, din totalul de 464 de parlamentari, doar 101 sunt femei. PNL are 9 reprezentante, USR 14, iar PSD cele mai multe, 29, reflectând proporțional și dimensiunea partidului.
La nivel european, din cei 33 de europarlamentari români, doar 5 sunt femei, în condițiile în care PSD, PNL, SOS și AUR au fiecare câte o femeie în Parlamentul European.
