Drumeții de iarnă la munte: accidente grave și avertismente pentru turiști
Primele ninsori au adus condiții dificile pe crestele înalte ale munților. Un turist a murit în Retezat, iar un altul a fost găsit după ce s-a rătăcit în Parâng. Salvatorii montani atrag atenția că zăpada, gheața și schimbările rapide ale vremii pot transforma traseele în zone periculoase.
La altitudini de peste 2.000 de metri, expedițiile presupun riscuri sporite, inclusiv pentru persoanele cu experiență. Trasee accesibile vara pot deveni greu de parcurs odată cu apariția gheții și a zăpezii.
Drumeții de iarnă la munte: două intervenții dificile
În Retezat, un turist care se deplasa pe creasta dintre Șaua Custurii și Vârful Păpușa Mică a alunecat pe gheață și a căzut pe versantul vestic. Ceilalți membri ai grupului nu au reușit să ajungă la el și au cerut ajutorul salvatorilor.
„Din nefericire, turistul căzut pe versantul vestic al crestei dintre Șaua Custurii și Vârful Păpușa Mică, din Masivul Retezat, a fost găsit decedat”, au transmis salvatorii montani. Echipele au lucrat pe parcursul nopții pentru localizarea și recuperarea victimei.
În Munții Parâng, un turist de 31 de ani din Târgu Jiu s-a rătăcit în apropierea Vârfului Cârja, după ce ninsoarea puternică l-a făcut să piardă marcajul. Operațiunea de căutare și salvare a durat aproximativ zece ore și a implicat două echipe.
„O echipă de prim răspuns a localizat persoana rătăcită în treimea superioară a vârfului Cârja, dar pe piciorul din stânga vârfului. A fost necesară deplasarea pe vârful Cârja și apoi către turistul aflat mai jos.
Pe scocul Vârfului Cârja exista posibilitatea ca stratul proaspăt depus să plece. Turistul a fost asigurat în ham și lonjă și apoi, cu ajutorul celei de-a doua echipe, a fost coborât de pe vârf și dus la Baza Salvamont. Turistul nu era echipat pentru sezonul de iarnă, fără colțari și piolet”, au informat salvatorii montani.
Cum se schimbă condițiile pe munte iarna
Vremea din zonele alpine se poate modifica rapid, iar contrastul dintre altitudinile joase și creste devine tot mai pronunțat. În timp ce la poalele munților peisajul poate păstra încă aspectul toamnei, la înălțime zăpada, gheața și vântul îngreunează deplasarea.
Chiar și fără ninsori abundente, potecile și stâncile umede pot îngheța când temperaturile scad sub zero grade. Gheața persistă mai ales în zonele umbrite, unde o alunecare poate avea urmări grave.
„La peste 2.000 de metri, stratul de zăpadă depășește 30 de centimetri, în acumulări fiind și mai mare. A nins pe crustă înghețată.
Atragem atenția că la peste 2.000 de metri este iarnă în toată regula”, au avertizat salvatorii montani după intervenția din Parâng.
Sabin Cornoiu, președintele organizației naționale a salvatorilor montani, a atras atenția asupra schimbărilor bruște de temperatură: „În clipa în care soarele intră în nori, atunci temperaturile vor scădea brusc, câteodată chiar și cu zece grade”. Zilele însorite pot induce în eroare, iar zăpada înghețată peste noapte poate face traseele alunecoase și dificile.
„Nu uitați că la munte vremea este deosebit de imprevizibilă, iar condițiile meteo se pot schimba radical într-un timp foarte scurt”, avertizează salvatorii montani. Ceața, ninsoarea și viscolul pot acoperi marcajele, iar durata redusă a zilei crește riscul ca turiștii să fie surprinși de întuneric pe traseu.
Recomandări pentru drumeții de iarnă în siguranță
Traseul trebuie ales în funcție de prognoză, dificultate, pregătirea fizică și experiența celor mai puțin antrenați membri ai grupului. Înainte de plecare, este important să fie verificate durata excursiei și variantele de retragere, iar itinerarul să fie comunicat apropiaților.
„Informați-vă despre itinerarul propus, gradul de dificultate al traseului și despre starea vremii.
Luați și o hartă a zonei”, recomandă salvatorii montani.
Turiștii sunt sfătuiți să pornească devreme și să nu plece singuri. Echipamentul trebuie adaptat sezonului: încălțăminte montană potrivită, haine care protejează de frig, vânt și umezeală, precum și îmbrăcăminte de schimb. În rucsac sunt utile apa, alimentele, o lanternă, o trusă de prim ajutor și mijloace de orientare și comunicare.
Pe traseele acoperite cu zăpadă sau gheață, colțarii și pioletul pot fi necesari, însă folosirea lor presupune experiență și instruire. Înainte de plecare, turiștii ar trebui să ceară informații locale despre starea potecilor, a marcajelor, a refugiilor și a punctelor de salvare montană.
„Informați-vă la salvamontiști, cabanieri, pădurari, ciobani de starea traseului (poteci, podețe, marcaje), a refugiilor și a punctelor salvamont”, recomandă salvatorii montani.
Dacă vremea se înrăutățește, drumeția trebuie întreruptă, iar turiștii trebuie să se îndrepte spre un adăpost sigur sau să solicite ajutor. Frigul, umezeala, vântul și epuizarea pot provoca hipotermie. În situații de urgență, poate fi apelat numărul 112 sau dispeceratul salvării montane, la 0725 826 668.
Avalanșele, un pericol încă de la primele ninsori
Avalanșele se pot declanșa chiar dacă stratul de zăpadă nu pare foarte gros. Riscul este mai mare pe pante abrupte, în culoarele de avalanșă și în locurile unde vântul adună zăpada. Ninsorile abundente și încălzirea bruscă pot destabiliza stratul depus.
Crăpăturile din zăpadă, zgomotele produse de tasarea straturilor și urmele unor avalanșe recente pot indica un pericol. Cornișele formate de-a lungul crestelor trebuie evitate: se pot rupe sub greutatea unei persoane sau pot pune în pericol turiștii aflați dedesubt.
În Parâng, zăpada proaspătă s-a așezat peste o crustă înghețată, iar salvatorii au avertizat că stratul se putea desprinde pe pantele Vârfului Cârja. Specialiștii recomandă verificarea buletinelor nivometeorologice și evitarea traseelor alpine expuse sau închise.
„Nu intrați niciodată într-o zonă închisă. Nu plecați singuri. Consultați buletinele meteorologice, prognozele privind avalanșele și informațiile locale”, recomandă salvatorii montani.
Experiența acumulată în alte drumeții nu garantează siguranța: condițiile zăpezii se pot schimba de la o zi la alta. Turiștii sunt sfătuiți să respecte distanțele de siguranță în zonele expuse și să ceară informații persoanelor care cunosc traseele.
„Folosiți materiale adecvate și verificați-le starea.
Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi montani, cabanieri, monitori de schi”, recomandă salvatorii montani.
