Cetatea Colț – Castelul din Carpați redescoperit pe un traseu tematic
Pe stâncile care veghează intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului se află Cetatea Colț, o fortificație medievală veche de câteva sute de ani care a rămas multă vreme în ruină și învăluită în legende. Recent a fost amenajat un traseu tematic care a readus locul în vizorul turiștilor și al pasionaților de istorie.
Istorie: cetatea cnezilor
Fortificația a fost ridicată, probabil în secolul al XIV‑lea, de o familie nobilă locală. Autorii construcției au ales o poziție strategică – stâncile situate la peste o sută de metri deasupra văii Râușorului, la intrarea în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori. La poalele stâncilor, pe versantul opus, a fost construită o mănăstire renumită în trecut pentru picturile medievale și pentru poveștile despre comori ascunse din jurul ei. De-a lungul timpului, unele dintre picturi au fost distruse, iar responsabilitățile au fost atribuite în mod diferit de contemporani.
Un ziar local nota în 1886:
„Coborând din Cetatea Colț şi trecând peste Râuşor, vedem Mănăstirea călugărilor. O biserică veche după stil bizantin, având turnul acoperit cu piatră și fruntarul dărâmat.
Se văd şi acum picturile sfinţilor după ritul grecesc. Pentru una am deplâns pe acei sfinţi, adecă fiindcă sunt toţi orbi, nu de la natură, ci cu ochii scoşi. Ca să-mi satisfac curiozitatea, îndată după întoarcere am întrebat pe o babă cine ar fi putut scoate ochii sfinţilor. – Ei, domnişorule – îmi răspunde într-un târziu – ochii sfinţilor sunt foarte buni la vrăjit. Apoi, cei mai învăţaţi nu vreau să creadă, dar ochii de la sfinţi sunt buni la vrăjiturile care se fac pentru muierile necredincioase bărbaţilor lor.
Atâta folosesc, că fac ca bărbaţii să nu vadă ceea ce fac muierile lor”
Castelul din Carpați – mituri și literatură
Ruinele de pe stânci au alimentat imaginația localnicilor, care le-au atribuit povești despre prințese închise în donjon sau fantome ale foștilor stăpâni. În secolul al XIX‑lea, un cunoscut autor de limbă străină a descris locul într‑o nuvelă, asociind ruinele cu peisajul sumbru și cu superstițiile locului.
El nota despre ruine:
„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”
În aceeași lucrare, autorul observa că superstițiile locului contribuiau la aura de teamă ce înconjura ruinele:
„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute”
Traseul tematic și ce găsești acolo
La aproape 150 de ani de la acele descrieri literare, locul a rămas în ruină, dar accesul a fost îmbunătățit: o potecă recent amenajată readuce cetatea în circuitul turistic. Traseul tematic are puțin peste un kilometru și combină elemente educative, artistice și naturale, oferind vizitatorilor o plimbare scurtă, dar bogată în informații.
Organizatorii proiectului au explicat conceptul astfel:
„Poteca de poveste de la Cetatea Colț este prima potecă tematică din România interpretată prin benzi desenate și a avut ca sursă de inspirație romanul «Castelul din Carpați» de Jules Verne.
Noua potecă, cu o lungime de puțin peste un kilometru, le oferă vizitatorilor o experiență inedită ce îmbină arta, educația și natura. De-a lungul traseului, panouri ilustrate de Șerban Andreescu, renumit autor și ilustrator de benzi desenate, redau într-o formă grafică captivantă romanul lui Jules Verne. Acestea sunt completate de panouri tematice dedicate biodiversității, geodiversității și patrimoniului cultural al zonei Cetății Colț”
La începutul traseului a fost amenajat un foișor în care vizitatorii pot lăsa impresii, pot face fotografii suvenir și pot accesa, prin coduri QR, două legende locale în format audio și o fișă de activități educaționale. Majoritatea materialelor informative sunt disponibile bilingv, pentru a facilita experiența atât a turiștilor români, cât și a celor străini.
Ce trebuie să știi înainte de a vizita Cetatea Colț
Deși accesul a fost îmbunătățit, ruinele rămân într‑o stare naturală, nefiind niciodată restaurate complet în epoca modernă. Stâncile abrupte pot fi periculoase, provocând amețeli și risc de alunecare, iar în zonă pot fi întâlnite vipere, care își găsesc adăpost printre fisurile și „colții” de piatră.
Satul Râu de Mori, aflat la circa 20 km de reședința regională, servește drept punct de plecare pentru turiști: traseul amenajat până la cetate poate fi parcurs pe jos în aproximativ 20-30 de minute prin pădure. Din aceeași localitate pornesc și alte rute montane către zona alpină a Retezatului, inclusiv drumuri spre stațiunea montană Râușor și trasee care duc spre Vârful Retezat sau spre barajul și lacul Gura Apelor.
Lacul de acumulare Gura Apelor și barajul său sunt repere importante ale regiunii, iar din apropiere se deschid poteci forestiere care urcă spre poieni alpine, zeci de lacuri glaciare și creste alpine. Pentru traseele lungi sau dificile, în special cele care urcă spre creste aflate la peste 2.000 de metri, este recomandat echipament adecvat și experiență de drumeție.
