Anchetele privind magistrații – prioritățile procurorului general
Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a anunțat că una dintre direcțiile centrale ale mandatului său este completarea schemei de procurori desemnați să instrumenteze cauzele în care sunt cercetați magistrați. La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție schema prevede 14 posturi, dintre care în prezent sunt activi doar trei, iar pentru alți doi s-a cerut validarea de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Priorități pentru anchetele privind magistrații
„O prioritate majoră o reprezintă dinamizarea activității de prevenire și combatere a faptelor de corupție săvârșite de magistrați, prin creșterea eficienței investigațiilor, soluționarea cu celeritate a cauzelor și asigurarea unui răspuns instituțional ferm, cu respectarea independenței justiției, a prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procesuale”, a transmis Cristina Chiriac.
În acest sens, conducerea Ministerului Public pune accent pe ocuparea rapidă a posturilor vacante – procurori, ofițeri de poliție judiciară și personal de specialitate – și pe consolidarea pregătirii profesionale pentru cei desemnați să lucreze astfel de dosare. De asemenea, sunt vizate îmbunătățiri ale resurselor logistice, tehnice și financiare și mecanisme mai bune de cooperare între parchete și instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției.
Reducerea duratei și creșterea transparenței anchetelor
Procurorul general a avansat prioritizarea cauzelor complexe sau a celor cu impact major asupra credibilității sistemului judiciar și a propus măsuri pentru reducerea duratei de soluționare a acestora. Este prevăzută și realizarea unor analize periodice privind cauzele care au dus la clasări, achitări sau tergiversări, cu scopul identificării vulnerabilităților sistemice.
Totodată, se urmărește sporirea transparenței prin comunicarea periodică a datelor statistice și a rezultatelor instituționale relevante, ținând însă cont de obligațiile de confidențialitate ale dosarelor și de drepturile persoanelor cercetate.
„Obiectivul urmărit trebuie să fie creșterea capacității Ministerului Public de a identifica și investiga în mod profesionist, independent și imparțial orice faptă de corupție din sistemul judiciar”, a mai transmis procurorul general.
Starea actuală a schemei de personal
Schema alocată PICCJ pentru procurorii care instrumentează cauzele în care sunt implicați magistrați prevede 14 posturi. În prezent sunt activi doar trei procurori, iar Parchetul a propus validarea a încă două posturi, ceea ce ar duce numărul la cinci din cele 14, dacă propunerile sunt aprobate.
Situația se reflectă și la nivelul poliției judiciare: cei trei procurori activi sunt sprijiniți de opt polițiști judiciare dintr-o schemă totală de 18 posturi, rezultând un deficit de zece posturi în această structură.
Reacții și context public
Președintele României a participat la o ședință a plenului Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu desemnările pentru anchetele privind magistrații și a atras atenția asupra deficitului de personal din structurile care anchetează astfel de fapte.
„Am venit doar pentru punctul 1 de pe ordinea de zi a ședinței CSM, care se referă la fapte de corupție săvârșite de magistrați. Aici avem un deficit de procurori la Secția Specială. Avem doar 3 din 14, iar astăzi au mai fost propuși 2”, a declarat Nicușor Dan.
„Este un subiect important, pentru că suspiciunea de infracțiune chiar în rândul magistraților deteriorează și afectează încrederea românilor chiar în statul român. Este important să tranșăm administrativ chestiunea aceasta”, a mai spus Nicușor Dan.
Ce prevede Legea 49/2022
Legea nr. 49/2022 a dispus desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și a instituit un mecanism prin care, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, sunt desemnați procurori care să instrumenteze cauzele în care sunt implicați magistrați, conform prevederilor legale.
