Modernizarea liniei feroviare București – Giurgiu: ce înseamnă lucrările în curs
Administratorul infrastructurii feroviare a oferit, la solicitarea unei publicații, detalii despre stadiul lucrărilor de modernizare a liniei București – Giurgiu, prima cale ferată construită pe teritoriul Țărilor Române. Proiectul vizează refacerea completă a unei structuri cu peste 160 de ani vechime, pentru a ridica traseul la standarde europene de viteză, siguranță și interoperabilitate.
Ce include modernizarea liniei feroviare București – Giurgiu
Intervențiile planificate urmăresc transformarea radicală a traseului printr-un pachet complex de lucrări:
- Electrificare completă a tronsonului pentru eliminarea tracțiunii pe motorină.
- Implementarea sistemelor moderne de semnalizare și integrarea cu sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2.
- Creșterea vitezei de circulație la 120 km/h, unde condițiile topografice permit.
- Lucrări de consolidare și infrastructură, inclusiv construcția de viaducte și ziduri de sprijin în punctele critice.
- Instalarea de substații de tracțiune pentru alimentarea secțiunilor electrificate și măsuri de protecție a faunei pe traseu.
Contracte, finanțare și puncte critice
Contractul pentru modernizarea tronsonului care leagă punctele cheie ale traseului a fost încheiat în august 2025 cu o asociere de firme locale și internaționale. Valoarea acordului se ridică la aproximativ 2,1 miliarde de lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată din fonduri europene.
Un punct critic al lucrărilor este zona localității Daia, unde restricții de tonaj au obligat în ultimii ani ocolierea trenurilor de marfă pe rute alternative, cu creșterea semnificativă a timpilor de parcurs. Proiectul prevede construirea unui viaduct nou în această zonă pentru a restabili circulația directă a trenurilor de marfă către punctul de frontieră și mai departe spre Bulgaria.
Stadiul lucrărilor și calendar
Etapa de proiectare pentru întregul obiectiv a fost finalizată integral, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în mai. Intervențiile au demarat deja pe segmentul Jilava – Frătești, iar la aproximativ trei luni de la start progresul fizic general este raportat la circa 7%.
Pe intervalul Jilava – Frătești lucrările de dezafectare sunt realizate în proporție de aproximativ 65%, necesare pentru eliberarea fronturilor de lucru și pentru asigurarea condițiilor de execuție. Termenul contractual de finalizare este stabilit pentru noiembrie 2028.
„Etapa de proiectare, pentru obiectivul de investiții Lotul 2 – Modernizarea liniei CF (București Nord) – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, a fost finalizată, iar în data de 12.05.2026 s-a emis Ordinul de începere a lucrărilor. Antreprenorul lucrează deja pe intervalul Jilava – Frătești. Termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor pe Lotul 2 este noiembrie 2028”, a transmis administratorul infrastructurii feroviare.
Importanța proiectului pentru comerț și mobilitate
Modernizarea liniei va facilita integrarea traseului în rețeaua transeuropeană TEN-T și va crește capacitatea de transport între Europa Centrală și Balcani. Pentru România, proiectul are o dublă semnificație: economică – prin simplificarea lanțurilor logistice către portul de la Dunăre și către piața din sud – și socială – prin îmbunătățirea legăturilor feroviare pentru pasageri între Capitală și un important centru urban regional.
Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu
Povestea liniei București Filaret – Giurgiu începe în 1865, când concesiunea a fost acordată unei societăți britanice. Lucrările au durat aproape doi ani, între 1867 și 1869. Linia, cu o lungime de circa 67,17 km, a inclus patru poduri metalice proiectate de inginerul-șef care superviza lucrările, traversând mai multe cursuri de apă cu deschideri variind între aproximativ 20 m și 147 m.
La 19/31 octombrie 1869 linia a fost inaugurată oficial. În prima cursă, locomotiva principală a fost condusă de unul dintre promotorii proiectului, iar o a doua garnitură a plecat 15 minute mai târziu, remorcată de o altă locomotivă condusă de primul mecanic român. Vagoanele folosite la inaugurare fuseseră construite în Anglia, la Manchester, în atelierele unei fabrici renumite din acea vreme.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.
