Tradiția călușului: rituri, reguli și cum se păstrează obiceiul în satele din sud
Rusaliile marchează momentul în care formațiile de călușari pornesc prin satele din sudul țării, respectând o serie de reguli transmise din generație în generație. Anul acesta, incursiunile încep duminică, 31 mai 2026, și se încheie, în majoritatea comunităților, în duminica următoare.
Tradiția călușului: jurământ, repetiții și cine poate juca
„Începând cu depunerea jurământului, se respectă tot. Eu ce am învățat de la bătrânii statului am pus în practică și toate generațiile care au venit după mine, copiii care s-au dus de Rusalii să joace călușul, nu s-au abătut cu nimic”, a precizat vătaful care predă dansul tinerilor din localitățile Osica de Jos și Osica de Sus, județul Olt. El subliniază că ritualul tradițional este rezervat adolescenților și tinerilor, nu copiilor mici și nici femeilor.
Depunerea jurământului are loc, în zona amintită, în ajunul Rusaliilor, iar de a doua zi formațiile încep periplul prin comune și cătune. Practicile și regulile se transmit direct la repetiții și în timpul mersului la casele gospodarilor.
Ce înseamnă, de fapt, ritualul de la început până la „îngropatul” călușului
Un element esențial al obiceiului este respectul pentru numărul ritualic de zile. „Ați văzut cum arată un steag de căluș? E o prăjină și ce mai are? Câte căpățâni de usturoi sunt acolo? Nouă, nu? Este răspunsul la întrebare. Se joacă nouă zile. Se începe duminică și se îngroapă marțea. De aceea se pun nouă căpățâni de usturoi. Și când se îngroapă, de exemplu la mine în zonă, trebuie să mergi la Olteț, pe o apă curgătoare, acolo să tai un pic din steag, și cu pelinul care a rămas, și cu usturoiul, pentru că toate lumea se înghesuie pe ele, dar sunt scumpe, nu trebuie să dai tot, le dăm drumul pe apă. Îngropatul călușului, la noi în zonă, nu presupune că-l îngropăm undeva în pământ, îi dăm drumul pe apă”, povestește vătaful, explicând semnificațiile simbolurilor folosite în cete.
Astăzi, din motive practice, formațiile nu mai păstrează mereu ciclul complet de nouă zile: „Se duc în ziua de Rusalii, duminică, se duc luni și rar se mai duc și marți. Miercuri, joi, vineri – nu se mai duc, pentru că oamenii merg la muncă, s-au dus vremurile în care se duceau cu plugul…”
Ritualul în curtea gazdei: semnificații și practici păstrate
Când o gazdă îi primește pe călușari, era obiceiul să așeze pe masă sau direct pe pământ o traistă sau un covor cu elementele rituale: sare, grâu, usturoi, pelin și apă. Aceste obiecte erau atinse sau folosite în cadrul momentului pentru a simboliza binecuvântarea gospodariei cu belșug și sănătate.
Dansul spectaculos, condus de vătaf, nu avea doar rolul de a încânta publicul, ci și de a alunga spiritele rele din curte. Personajul numit mutul păzește cercul în jurul cetei, marcând spațiul în care evoluează dansatorii și oferind totodată un moment de respiro pentru ceilalți participanți prin mișcările sale pline de umor.
În trecut, credința în puterile protective și vindecătoare ale călușarilor era atât de puternică încât mamele aduceau copii care nu mai puteau fi liniștiți ca să fie „jucați” și astfel calmați, iar sătenii apelau la cete pentru a trata diverse afecțiuni. În cadrul acestor ritualuri de vindecare, se foloseau pelin și usturoi, iar gesturile finale simbolizau înlăturarea bolii din corp.
Adaptări moderne și spectacolul urban
O parte din elementele tradiționale au fost atenuate sau adaptate pentru scena și publicul urban. Unele simboluri folosite anterior în reprezentații au fost eliminate din spectacolele oficiale sau modificate pentru a evita controverse. De exemplu, un simbol care avea semnificații legate de fertilitate și protecție a fost scos din parade după reacții din public la reprezentații în mediul urban.
În paralel, păstrarea „mărcii” fiecărei zone – figurile și mișcările specifice unei formații – rămâne importantă pentru mulți, chiar dacă unele elemente sunt preluate sau adaptate de la formații din alte localități.
Festivaluri și întâlniri: unde poți vedea călușarii în 2026
În mai multe județe din sudul țării, spectacolele și paradele de Rusalii continuă să adune public. Autoritățile culturale locale organizează întâlniri și festivaluri dedicate dansului pentru copii și formațiilor tradiționale. În anumite orașe, parada pornește din zona centrală și traversează principalele artere spre parcuri unde cetele joacă și împart elemente rituale participanților, subliniind și speranța că obiceiul va păstra puterea de a proteja comunitatea.
Tradiția călușului a fost recunoscută la nivel internațional: a fost declarată capodoperă a patrimoniului cultural imaterial și este înscrisă în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial. De asemenea, mai multe formații și lideri locali au primit distincții pentru contribuția la păstrarea acestui obicei.
Astfel, în pofida schimbărilor sociale și a adaptărilor necesare, obiceiul continuă să fie practicat și să fascineze, rămânând o componentă vie a identității culturale din sudul României.
