Furnizorul de termoficare din Craiova: de la oportunitate la dezastru
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, marţi, pe o rețea de socializare o postare intitulată „povestea Electrocentrale Craiova – de la oportunitate la dezastru”, în care acuză managementul companiei despre pierderea unor fonduri europene și prăbușirea financiară care a lăsat multe familii fără căldură iarna trecută.
Ce s-a întâmplat cu furnizorul de termoficare din Craiova
În postare, oficialul susține că România ar fi putut primi în 2023, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru construirea unei centrale noi pe gaz la Craiova. Potrivit acesteia, pentru a beneficia de acești bani ar fi trebuit organizate licitaţii, să înceapă lucrările şi să fie respectate termenele, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Gheorghiu afirmă că, din cauza anulării licitaţiilor şi a condițiilor create, niciun constructor nu a acceptat proiectul şi astfel „România a pierdut finanţarea de 162 milioane Euro”. De asemenea, ea susține că datoriile companiei au crescut masiv într-un singur an, instalaţiile vechi s-au degradat şi zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.
Despre modul de conducere, vicepremierul scrie că „Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experienţă tehnică directă în energie. Sub managementul politic, compania s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă (decembrie 2025)”.
Totodată, ea critică numirea aceleiaşi persoane ca administrator special după intrarea în insolvenţă, comentând: „Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze».”
Gheorghiu mai avertizează că, din cauza neachiziţionării la timp a certificatelor de emisii, statul a suportat o penalizare considerabilă: o sumă care, în final, va trebui plătită de toţi contribuabilii. În concluzie, spune ea, rezultatul este „bani europeni pierduţi, oameni rămaşi fără căldură, companii prăbuşite”.
Vicepremierul subliniază importanţa reformei gestionării companiilor de stat: „reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”.
Replica fostului ministru şi evaluarea administrativă
ACTUALIZARE 21.29: Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a răspuns afirmând că „Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp şi realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR şi la complexitatea unei investiţii energetice majore”. El a adăugat că „nu poţi muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declaraţie”.
Ivan precizează că în 2023 ministerul a semnat contractul pentru o centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova, o investiţie estimată la peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care o parte urma să fie acoperită din finanţare nerambursabilă prin PNRR.
Reacţii politice şi comparaţii între administraţii
Disputa privind situaţia furnizorului local de termoficare a generat schimburi tăioase între premier şi primarul municipiului Craiova. Edilul local a acuzat guvernul că ar fi refuzat alocarea unor sume pentru reparaţii la grupurile energetice, ceea ce ar fi făcut ca locuitorii să rămână periodic fără căldură.
La rândul său, premierul a spus că au fost alocate fonduri pentru termoficare, dar lucrările nu au fost realizate, precizând că soluţia nu este căutarea unui vinovat, ci implementarea unui proiect serios.
Răspunsurile din spaţiul politic au venit şi în emisiuni televizate: un europarlamentar din conducerea partidului de opoziţie a afirmat, referindu-se la premier, că „nu cântă de multe ori din acelaşi playlist” şi a sugerat că ar putea veni momentul schimbării responsabililor politici pentru neconcordanţe în aplicarea programului de guvernare.
Primarul dintr-un alt municipiu a făcut o paralelă între modul în care funcţionează sistemele de termoficare în oraşul său şi în Craiova, concluzionând că „Diferenta dintre Oradea şi Craiova în ceea ce priveşte sistemul de termoficare. Aceaşi muzică, dar rezultate diferite” şi adăugând că, atunci „când administraţia devine spectacol, iar politica se face lăutăreşte, nu e de mirare că la primul ger, se opreşte muzica”.
