Provocările reformei companiilor de stat: soluții pentru eficientizarea administrației locale
Diferentierea companiilor de stat și cele locale
Viceprim-ministrul Tanczos Barna a subliniat importanța deosebirii între companiile aflate în subordinea administrației centrale, inclusiv cele guvernamentale și ministeriale, și cele gestionate de autoritățile locale. El a prezentat propunerea UDMR ca primăriile să aibă posibilitatea de a comasa diverse activități în cadrul companiilor locale, cu scopul de a crește eficiența și de a elimina multiplele societăți mici, cu domenii de activitate foarte limitate. De asemenea, a accentuat nevoia ca activele neutilizate din aceste companii să fie preluate și gestionate mai eficient la nivel local.
O rețea vastă de companii locale în căutare de reformă
În privința stadiului reformei companiilor de stat, Tanczos Barna a menționat că discuțiile au stagnat după plecarea lui Dragoș Anastasiu. El a evidențiat că în România există peste 1.100 de companii gestionate de autoritățile locale, de la administrarea parcurilor și transportului public, până la serviciile locale de deșeuri și mobilitate. Comasarea acestor companii este văzută ca o soluție simplă și eficientă pentru gestionarea resurselor.
Comasarea – o soluție pentru eficientizarea administrației locale
Vicepremierul a criticat modul fragmentat în care companiile locale sunt organizate, descriind această dezagregare drept „o aberație”. El a insistat ca administrațiile locale să primească libertatea de a administra companiile prin centre de profit separate, dar integrate fiscal, eliminând nevoia unor structuri distincte pentru fiecare domeniu de activitate, cum ar fi mobilitatea locală sau întreținerea spațiilor verzi. Tanczos a subliniat că această reformă ar reduce birocrația și ar crește eficiența serviciilor locale.
Diferențe clare între companiile profitabile și cele subvenționate
Tanczos Barna a făcut o distincție puternică între companiile de stat profitabile și cele care consumă subvenții fără a produce rezultate. El a amintit că puține companii centrale, precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, generează anual venituri semnificative la buget prin plata dividendelor.
În contrast, alte companii precum CFR Infrastructură rămân pe pierdere și sunt caracterizate de o administrare ineficientă a imobilelor și terenurilor neutilizate de zeci de ani. Aceasta împiedică transformarea acestor companii în entități mai adaptabile și orientate spre profit.
Blocajele birocratice și exemple de imobile abandonate
Vicepremierul a ilustrat problema prin exemplul CFR Infrastructură, unde autoritățile locale solicită cu dificultate preluarea unor imobile, terenuri și infrastructuri degradate – procesele fiind încetinite de reguli birocratice complexe și evaluări interminabile. Acest fapt blochează reactivarea acestor active și modernizarea companiilor aflate în dificultate.
Un alt caz problematic este patrimoniul taberelor școlare – clădiri și terenuri multe dintre ele abandonate și vandalizate, administrate de Ministerul Sportului sau Agenția Națională pentru Sport, care în prezent se regăsesc doar în evidențele contabile, fără o gestionare eficientă sau planuri de reabilitare.
Necesitatea unei reforme autentice și durabile
Din perspectivă guvernamentală, reforma companiilor de stat trebuie să țintească nu doar eficientizarea lor financiară, ci și o administrare responsabilă și productivă a patrimoniului. Permițând autorităților locale să comaseze și să gestioneze aceste companii, se poate deschide calea pentru servicii publice mai bune și pentru un management mai transparent al activelor publice.
