Instituțiile în care românii au cea mai multă încredere: Biserica și Armata domină topul
Un barometru de opinie, ediţia a VII-a, arată care sunt instituțiile în care românii au cea mai multă încredere. Datele indică un recul al încrederii în instituțiile politice tradiționale și o preferință pentru structuri percepute ca nepolitice și stabile.
Instituțiile în care românii au cea mai multă încredere
- Biserica – 63.9% dintre respondenți au declarat că au destul de multă sau foarte multă încredere (faţă de 57.7% în iulie 2025).
- Armata – 61.8% (faţă de 63% în iulie 2025).
- Poliția – 50% (faţă de 43.2% în iulie 2025).
- Preşedinţia – 27.9% (faţă de 34.8% în iulie 2025).
- Justiţia – 25.4%.
- Guvernul – 18.4% (faţă de 20.4% în iulie 2025).
- Parlamentul – 11.9% (faţă de 14.5% în iulie 2025).
Înclinările în ceea ce privește încrederea variază clar pe segmente sociale. Bisericii îi acordă cea mai mare încredere în special electoratul anumitor partide, persoanele peste 60 de ani, cei cu studii primare și locuitorii din mediul rural. Armata beneficiază de încredere ridicată în rândul susținătorilor unor formațiuni politice, al persoanelor în vârstă și al celor din zonele rurale.
Poliția este percepută ca o instituție de încredere în special de alegătorii unor partide, de tinerii sub 30 de ani și de angajații din sectorul public. Președinția inspiră încredere mai ales în rândul susținătorilor unor formațiuni politice, al tinerilor, al persoanelor cu studii superioare şi al locuitorilor marilor oraşe, inclusiv ai capitalei.
Justiția atrage încredere proporțional mai mare în rândul alegătorilor unor partide, al persoanelor între 18 şi 44 de ani şi al celor cu studii primare. Guvernul este avut încredere mai ales de susținătorii unor formațiuni politice, de tinerii sub 30 de ani, de cei cu studii superioare şi de locuitorii capitalei. Parlamentul obține cote de încredere uşor mai ridicate în rândul susținătorilor principalelor partide, al tinerilor şi al locuitorilor capitalei comparativ cu restul populației.
„Instituţiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăţi cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituţiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituţiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetăţeni şi mecanismele clasice ale democraţiei reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem şi formulele radicale de reprezentare politică”, afirmă directorul unui institut de cercetare.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe baza unui chestionar. Eșantionul stratificat a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
