Confesiunea psihologului Adina Petre: legătura dintre trauma copilăriei și lupta cu greutatea
Psihologul Adina Petre relatează cum traumele din copilărie i-au marcat profund relația cu alimentația și cu propriul corp. Ironizată și victimă a abuzurilor, a construit un „alter ego” – o armură fizică care să îi protejeze sufletul și oasele fragile. După ani de terapie, a început să negocieze cu această parte a sa, redescoperind curajul de a trăi și de a se bucura de viață.
Mâncarea ca refugiu emoțional: perspectiva psihologului Lucica Radu
Mâncăm nu doar din foame fizică, ci și din nevoia de a umple goluri emoționale și de a calma anxietatea. Traumele din copilărie determină uneori o relație profund dezechilibrată cu alimentația, în care mâncatul compulsiv devine o modalitate de autoreglare emoțională. Bullying-ul legat de greutate și rușinea corporală pot declanșa depresie, anxietate și izolare socială, afectând inclusiv viața profesională și relațională.
Vindecarea începe cu o reconectare profundă cu trupul și mintea, folosind terapii somatice și psihoterapie, pentru a depăși durerea nevindecată și a restaura stima de sine.
Impactul stresului și alimentația emoțională: explicațiile medicului nutriționist Maria Varga
Maria Varga arată că majoritatea oamenilor mănâncă mai degrabă pentru foame emoțională decât pentru nevoia fizică, confundând deseori senzația de sete cu cea de foame. Stresul cronic duce la blocaje digestive și dezechilibre hormonale care favorizează acumularea de grăsime. Tulburările alimentare necesită vindecare emoțională profundă, iar dietă fără echilibru psihic este ineficientă pe termen lung.
Pentru o relație sănătoasă cu mâncarea, este esențială ascultarea atentă a corpului, hidraterea corectă, mișcarea regulată și evitarea dietelor drastice. Hrănirea trebuie să fie un act conștient, care susține fiecare celulă a organismului.
