Securitatea Mării Negre, sub presiune: avertisment privind dronele și infrastructura critică
Președintele Nicușor Dan a avertizat că regiunea Mării Negre se confruntă cu riscuri tot mai mari, de la atacuri cu drone până la amenințări asupra infrastructurii strategice. Printre obiectivele vizate de aceste presiuni se află și proiectul de exploatare a gazelor din largul mării.
Șeful statului a declarat că România răspunde acestor provocări prin întărirea capacităților de apărare și printr-o politică externă fermă. Afirmațiile au fost făcute la un forum dedicat securității și relațiilor internaționale.
Securitatea Mării Negre și riscul unui război hibrid
În opinia președintelui, societățile occidentale nu înțeleg suficient de bine amploarea amenințărilor actuale și faptul că se desfășoară deja un conflict hibrid.
„Societatea occidentală nu interiorizează suficient momentul pe care îl trăim, nu interiorizează suficient faptul că avem un război hibrid în curs. Europa este sub atac hibrid în momentul acesta”, a declarat președintele.
Acesta a subliniat că valorile occidentale și orientarea proeuropeană nu sunt garantate și trebuie susținute prin implicarea constantă a societății.
„Direcţia prooccidentală şi valorile occidentale nu sunt ceva garantat. Este nevoie de un efort al societăţii pentru ca ele să fie păstrate”, a afirmat Nicușor Dan.
Amenințări asupra navigației și infrastructurii strategice
Președintele a descris zona Mării Negre drept una dintre cele mai expuse regiuni ale Flancului Estic și a atras atenția asupra riscurilor care afectează atât navigația, cât și obiectivele strategice.
„Marea Neagră (…) este în momentul acesta sub un asalt puternic”, a spus Nicușor Dan.
„Vorbesc de atacuri cu drone, de navele care au fost lovite şi, din păcate, de marinari care şi-au pierdut viaţa. Vedem o presiune pe infrastructura critică, inclusiv Neptun Deep”, a declarat președintele.
În acest context, el consideră necesare măsuri suplimentare pentru descurajarea amenințărilor și consolidarea securității în regiune.
România își consolidează capacitatea de apărare
Nicușor Dan a susținut că România a ales direcția potrivită pentru a face față riscurilor și trebuie să continue să-și dezvolte capacitatea de reacție.
„Faţă de toate aceste ameninţări, cred că România acţionează corect, întărindu-şi capacitatea de răspuns”, a declarat șeful statului.
El a mai spus că țara trebuie să rămână „corectă, fermă, directă în toate relaţiile bilaterale şi multilaterale”, în acord cu principiul „independenţă solidară” din Strategia Națională de Apărare.
Apărare, energie și conectivitate, priorități pentru România
Președintele a prezentat trei direcții considerate esențiale pentru securitatea țării. Prima vizează majorarea investițiilor în apărare, în linie cu angajamentele asumate în cadrul alianței nord-atlantice.
A doua prioritate este independența energetică. Nicușor Dan a indicat drept obiectiv începerea exploatării gazelor din largul Mării Negre în anul următor, pentru ca România să contribuie la securitatea energetică regională.
A treia direcție este dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și energetice, care poate întări legăturile dintre state și reziliența regiunii.
„În felul ăsta asigurăm o rezilienţă pentru regiune, inclusiv pentru Ucraina şi Republica Moldova”, a explicat președintele.
Sprijin pentru apropierea Ucrainei și Republicii Moldova de UE
Nicușor Dan a reafirmat că politica externă a României se bazează pe apartenența la NATO și Uniunea Europeană, precum și pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Totodată, președintele a susținut apropierea Ucrainei și a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, argumentând că integrarea lor ar contribui la stabilitatea întregii regiuni.
„Cu cât aceste două state vor fi mai integrate, cu atât România şi Europa vor fi mai sigure şi mai stabile”, a concluzionat acesta.
Ce poate provoca un atac cu drone asupra unei platforme offshore
Riscul unor atacuri cu drone asupra platformelor din Marea Neagră a intrat tot mai des în dezbaterea publică, pe fondul incidentelor care au vizat nave comerciale în apropierea coastelor României și Bulgariei. Una dintre nave a fost lovită în apele teritoriale românești.
Generalul Bălăceanu a explicat că o singură dronă aeriană nu ar putea distruge o platformă de mari dimensiuni, deși ar putea provoca pagube și ar pune în pericol siguranța celor aflați la bord.
„Sigur că prima întrebare este dacă o dronă cu 30-50 kg aeriană produce un dezastru unei platforme de 16.500 de tone. Deci produce, da, unele daune, mai ales din punct de vedere moral și sigur că pune în pericol siguranța celor care lucrează deocamdată pe platformă, pe Neptun Deep. (…) ca să producă cineva daune serioase, ar trebui să lovească în mod cert cu mai multe, dacă nu chiar să folosească zeci de drone maritime, pentru că ele pot să transporte de la câteva sute până la 1.000 de kg de explozibil”, a declarat generalul.
