Transparența privind ajutorul militar acordat Ucrainei – de ce nu sunt făcute publice sumele
Întrebări despre transparența privind ajutorul militar acordat Ucrainei
După ședința CSAT, ministrul Apărării a fost întrebat în studioul unui post de știri despre modul în care România sprijină Ucraina și despre motivele pentru care detaliile nu sunt făcute publice. Jurnalistul Claudiu Pândaru a cerut clarificări privind modalitățile și sumele, iar ministrul Ionuț Moșteanu a explicat că valorile nu au fost dezvăluite și că nu intenționează să le facă publice în emisiune.
Moșteanu a atras atenția asupra riscului dezinformării și asupra dificultății de a controla cum sunt folosite informațiile în spațiul public:
„Transparența ar fi cea mai normală situație, dacă ar exista suficient de mult spațiu de dezbatere pentru a explica exact cum sunt calculate acele valori. Problema e că așa am zis «haideți să lăsăm pe toată lumea să facă ce vrea» și uitați-vă unde am ajuns, că a ajuns să-și bage rusul coada în alegerile noastre și ne-a trecut glonțul pe la ureche. Tot ce înseamnă război și tot ce înseamnă ajutorul pentru Ucraina a fost instrumentat politic. Mult de tot. Cifrele trebuie explicate suficient de bine. Eu aș putea să o fac acum la emisiune și până mâine dimineață o să fie 5 milioane de view-uri pe Tiktok la niște video-uri care o să picure în urechile a milioane de români niște neadevăruri sau niște manipulări”
Jurnalistul a insistat că cetățenii au dreptul să cunoască cifrele și să poată evalua corect politicile publice:
„Nu guvernați și nu sunteți politician doar pentru conturile alea de Tiktok. Sunt în această țară și oameni cu capul pe umeri care pot să judece corect aceste cifre și chiar și cei care nu le pot judeca corect sunt tot cetățenii acestei țări și este dreptul lor să cunoască cifra”
Ministrul a replicat că protejarea societății împotriva războiului hibrid și a propagandei ruse justifică prudența în dezvăluirea unor detalii:
„Da, și este și este și dreptul nostru să-i apărăm pe toți de războiul hibrid pe care Rusia îl poartă în România. Pentru că este o realitate. Dar uitați, dacă vreți, deschidem TikTok acuma și o să vedeți că orice camion care se duce la paradă este instrumentat și prezentat ca pregătire de război”.
Replica jurnalistului a readus discuția la responsabilitatea autorităților și la impactul platformelor asupra opiniei publice:
„V-aș sfătui să deschideți TikTok-ul mai rar. Pare că vă influețează deciziile atât de mult și în realitatea propaganda rusă, așa cum o numiți își atinge ținta. Este obligația autorității să fie transparentă”
Ministrul a subliniat că deciziile privind dezvăluirea unor informații pot fi luate doar la nivelul instituțiilor abilitate și a atenționat asupra rolului mass-media în răspândirea dezinformărilor generate chiar cu ajutorul tehnologiilor moderne:
„Decizia asta va fi luată, dacă va fi luată, în CSAT. O să discut cu președintele. Cred că în momentul de față nu avem toată forța instituțiilor ca să apere poporul ăsta de dezinformare și de atac hibrid care este constant din partea Rusiei. Este o realitate pe care o vedem. Tocmai am citit un articol astăzi că peste weekend s-au înregistrat câteva milioane de de view-uri, fake news-uri generate cu AI care ajung la oameni. Deci, până la urmă nu putem, nu trebuie să permitem asta. E o bătălie. Nu ține de mine să dăm aceste informații. Tocmai a explicat motivele. Dacă am avea suficientă forță instituțională și am vedea, de exemplu, dacă CNA-ul ar putea să închidă televiziunile care, în mod repetat fac fake news, își iau amenzi și nu le plătesc.”
Întrebat punctual dacă publicarea sumei ajutorului militar ar fi problemă, ministrul a conectat dezvăluirea la controlul dezinformării:
„Ce legătură are publicarea cifrei legate de ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei, militar, în bani, cu ce spuneți dvs?”
„Are legătură cu controlul dezinformării din spațiul public, pentru că orice vorbim despre Ucraina este folosit și instrumentat de ruși prin intermediul unor trâmbițe, niște unor goarne care sunt și în presă și în politica românească. Mai clar de atât, ce să zic…”
Jurnalistul a reiterat apelul la transparență: „Nu doar că e neclar, domnule ministru, nu este corect ce spuneți. Transparența e transparență. Dincolo de asta nu mai e transparență. Sunt două posibilități. Puteți face și public cifrele, nu vă oprește nimeni”.
Ministrul a respins ideea că autoritățile ar putea contracara dezinformarea tot cu aceleași metode: „Nu, nu putem să ne batem cu același arme, cu dezinformarea rusă”.
Ce informații au fost confirmate
Ministrul a admis că România continuă să instruiască militari ucraineni pe teritoriul țării și în alte state membre ale NATO. În același timp, el a precizat care este singurul detaliu pe care îl poate confirma public:
„Singura informație publică este cea legată de antrenamentul piloților ucrainieni. Pregătim piloți pentru F16 aici, în România”
Discuția readuce în prim-plan dilema dintre transparența publică a sprijinului militar și riscul ca datele să fie folosite în campanii de dezinformare. Decizia privind cât și ce se poate comunica rămâne la nivel instituțional, iar dezbaterea publică continuă.
