Ce învață România din modelul eston în digitalizare
Analiza realizată de politologul Ana Maria Albulescu, cercetătoare la o universitate estonă, pune în lumină transformarea profundă pe care a reușit să o facă o țară mică din regiunea baltică: de la servicii publice greoaie la un stat puternic digitalizat, capabil să-și apere infrastructura cibernetică și să ofere servicii eficiente cetățenilor. Lecțiile lor pot ghida politicile de digitalizare ale României, care se confruntă în continuare cu blocaje administrative și implementări lente.
Digitalizarea la nivel de identitate: un singur card pentru tot
Unul dintre pilonii succesului eston a fost implementarea unui card de identitate cu funcții digitale extinse, folosit în toate interacțiunile cu statul și în numeroase servicii private. Acest instrument integrat reduce birocrația, verificările redundante și fragmentele de bază de date care blochează eficiența administrativă.
Autoritățile române au încercat, punctual, implementări similare, dar demersurile s-au împotmolit din diverse motive logistice și administrative, deși au existat finanțări disponibile pentru faze pilot. În practică, fragmentarea sistemelor și lipsa unei strategii unitare limitează implementarea pe scară largă a unor soluții digitale integratoare.
Direct din interviu, experta subliniază:
„Un lucru foarte de apreciat în Estonia este faptul că ei au investit foarte mult în domeniul tehnologiei, ceea ce nu văd de ce în România nu ar putea fi prioritizat în domeniul tehnologiei și limitarea birocrației. Cred că lucrurile ar merge mult, mult mai bine în România dacă am profita de faptul că avem atâția oameni bine pregătiți în domeniul IT. Haideți să le dăm o șansă să facă ceva simplu, să-i punem la treabă. În Estonia, absolut totul este foarte digitalizat. Vă dau doar un exemplu. Absolut orice faci în Estonia, ai un card, cum este buletinul românesc, și de la munca de birou, unde ai o tastatură în care introduci acel card pentru a-ți updata marea majoritate a sistemelor informatice până la mersul la farmacie, acel cart este valabil. Dacă am ajunge și noi să avem așa ceva, probabil ne-am fi departe”
Digitalizarea ca instrument de securitate cibernetică
Transformarea digitală estonă nu a fost doar o măsură de confort administrativ, ci a devenit o componentă esențială a securității naționale. Țara baltică a atras centre și agenții internaționale legate de apărarea cibernetică, ceea ce reflectă recunoașterea la nivel extern a capacității sale strategice în domeniu. Această abordare a crescut reziliența în fața atacurilor informatice și a permis o reacție coordonată și eficientă în situații de criză.
În plus, identificarea clară a cetățenilor și a entităților juridice prin instrumente digitale integrate diminuează semnificativ zonele gri folosite pentru fraude sau evitare fiscală, probleme care persistă în state unde bazele de date sunt fragmentate.
După cum mai spune experta:
„Cred că noi nu am luat prea în serios amenințarea Rusiei până la războiul din Ucraina. Estonia a fost mereu pregătită pentru așa ceva”
Educația și competențele: fundamentul digitalizării
Un alt element cheie din construcția estonă este un sistem educațional adaptat la cerințele secolului XXI, care produce o populație capabilă să folosească, să înțeleagă și să dezvolte tehnologii complexe. Rezultatele la testele internaționale și plasarea elevilor în topuri nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor programe școlare și investiții susținute.
În contrast, România se confruntă cu subfinanțare cronică și reforme inconstante în educație, ceea ce blochează dezvoltarea unor resurse umane esențiale pentru digitalizare. Ca remarchează experta:
„Nu știu dacă problema este doar digitalizarea sau și programa școlară care poate ar trebui mai adaptată. În orice caz investiția în educație – o altă temă sensibila în România este vizibilă, atât la nivel preuniversitar cât și universitar”
Pași concreți pentru a prinde trenul digitalizării
Pentru a recupera diferențele, România ar trebui să urmeze direcții strategice clare inspirate din modelul eston: prioritizarea fondurilor pentru digitalizare, proiecte pilot scalabile și recalificarea funcționarilor publici. Adoptarea unor instrumente digitale integrate și creșterea sprijinului pentru industria locală a tehnologiei sunt, de asemenea, esențiale.
- Atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru digitalizarea serviciilor publice, prioritizând proiectele cu impact rapid la nivel local.
- Proiecte pilot la nivel de oraș sau județ, care pot demonstra modele de succes și pot fi replicate la scară națională.
- Recalificarea funcționarilor publici pentru a dobândi competențe digitale și pentru a administra noile sisteme.
- Colaborare și transfer de know‑how cu state care au implementat soluții funcționale, pentru a evita greșelile deja produse.
Autoarea analizei sintetizează aceste propuneri:
„În primul rând o lecție de urmat ar fi atragerea de fonduri europene pentru digitalizare care poate fi urmată și acum în România. Cred ca cea mai bună metodă ar fi proiectele pilot la nivel de oraș sau județ. Un al doilea lucru care ar îmbunătăți situația dosarului cu șină așa cum este numit în România ar fi recalificarea funcționarilor publici spre noi skilluri digitale. Nu în ultimul rând, schimbul de experiență cu Estonia ar fi bine venit”
Și adaugă o observație critică privind ecosistemul local:
„Problema este că nu există politici care să susțină de la cercetare la tot ce implică dezvoltarea tehnologiei. Știu că la Cluj-Napoca există un adevărat Sillicon Valley al Europei, dar autoritățile române nu au niciun merit. Nu doar că nu ajută cu nimic nici măcar universitățile și cercetarea, dar pun piedici companiilor”
Drumul parcurs de capitala estonă arată că dimensiunea redusă nu este un impediment, ci poate fi transformată într-un avantaj atunci când există viziune, lideri pregătiți și o strategie coerentă de digitalizare care să servească atât cetățeanul, cât și securitatea națională.
